Ziua Independenței Naționale a României
Pe 10 mai 2026, România sărbătorește Ziua Independenței Naționale, un eveniment deosebit de important în istoria modernă a țării. Această dată are o semnificație profundă, reunind trei momente esențiale în formarea României moderne: sosirea principelui Carol I, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, precum și înființarea Regatului României. În plus, 10 mai este și Ziua Regalității, având o semnificație specială în contextul evoluției instituționale și politice a națiunii.
Conform Legii nr. 189/2021, care a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial în același an, 10 mai a fost oficial recunoscută ca Ziua Independenței Naționale a României. În baza acestei reglementări adoptate de Parlament, această zi este sărbătoare națională, deși nu a fost declarată zi liberă legal.
O dată cu triplă semnificație istorică
Ziua de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai semnificative momente din istoria modernă a României. Primul dintre acestea are loc în anul 1866, când Carol I ajunge în România și depune jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Acest eveniment a marcat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a deschis drumul pentru o perioadă de modernizare administrativă, politică și militară a statului român.
A doua semnificație majoră a zilei este asociată cu anul 1877. În contextul Războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu proclamă în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai, actul este oficializat de domnitorul Carol I, dobândind astfel o valoare juridică și simbolică fundamentală pentru statul român.
Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, când România este proclamată Regat, iar Carol I devine primul rege al României. Astfel, 10 mai devine, în perioada monarhiei, Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului.
