Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Proiectul „Astăzi la Constanța”
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Acest demers are scopul de a aduce în atenția publicului fragmente semnificative din istoria Constanței și a Dobrogei. Fiecare zi a anului va oferi oportunitatea de a explora evenimente importante, personalități remarcabile, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu ce ilustrează povestea trecutului local.
Accentul se va pune în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă marcată de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade vor fi incluse, având în vedere că istoria acestui ținut se desfășoară pe o lungă durată, din preistorie până în zilele noastre.
Sărbătorile de Paști în Dobrogea interbelică
Sărbătorile de Paști, un moment central al spiritualității creștine, erau celebrate în Dobrogea interbelică printr-o combinație unică de tradiții religioase și manifestări urbane moderne. Prima zi de Paște, dedicată bucuriei Învierii, era marcată nu doar prin slujbe religioase și mese în familie, ci și prin ieșiri în comunitate, plimbări și întâlniri sociale. A doua zi continua atmosfera festivă, fiind adesea asociată cu vizite, petreceri câmpenești și evenimente mondene.
Presa vremii surprindea această alternanță între sacru și cotidian, între tradiție și modernitate. În ediția din 28 aprilie 1927 a ziarului „Dobrogea Jună”, articolul „Paștele la Constanța” descria orașul în zilele de sărbătoare. Dimineața, lăutarii și „bandele de muzicanți” cântau la ușile oamenilor, urându-le petrecere frumoasă. La ora 11, „poporul a început să coboare pe bulevard ca în fiecare duminică, când vremea era frumoasă”, continuând o tradiție urbană bine înrădăcinată.
Atmosfera din centrul Constanței era mai relaxată și, uneori, chiar nonconformistă. Cititorii aflau despre întâmplarea unor tineri din București pe strada Mangaliei, unde aceștia au fost huiduiți și chiar bătuți pentru că purtau pantaloni „charleston”, considerați un simbol al stilului modern, dar percepuți ca excentrici în mediile conservatoare.
Bulevardul devenea loc de întâlnire pentru personalități remarcabile, printre care se numărau Romulus Voinescu, director general al Siguranței, și Prințul Jean Calimach, confirmând astfel caracterul cosmopolit al Constanței interbelice. Atmosfera festivă se resimțea și în port, unde toate vapoarele arborau pavoaza de sărbătoare, iar echipajele se bucurau de mese tradiționale românești. De exemplu, pe vaporul „Regele Carol” s-a servit echipajului o masă cu vin, cozonac și ouă roșii, căpitanul Bădescu explicând importanța sărbătorii Paștelui.
Vizite și evenimente la Constanța
La Constanța au sosit d-nii Forăscu, consul român la Ianina, profesorul Mircea Djuvara și colonelul Stratilescu. Aceștia au fost întâmpinați cu interes de comunitate.
În aceeași seară, cu vaporul „Principesa Maria”, au plecat spre Constantinopol Prințul Jean Calimach, domnul Livezeanu, șeful de cabinet al ministrului de finanțe, precum și alte persoane care s-au aventurat într-o excursie la Stambul.
Logodne și tradiții pascale
Presa a reflectat dimensiunea socială a sărbătorii pascale, cu numeroase anunțuri de logodne. Astfel, s-a anunțat logodna Domnișoarei Erna Privache, fiica controlorului mecanic de la S.P.M., cu domnul Friedrich Glețer. Le dorim tinerilor multă fericire, iar de asemenea, a fost menționată logodna d-șoarei Armavira Agopian, învățătoare, cu domnul Alexandru Lalustian. Felicitările noastre se îndreaptă către această pereche simpatică.
Oferte de divertisment variate
Oferta de divertisment era diversificată. Din ziarul „Dacia”, ediția din 18 aprilie 1925, aflăm că „Parcul Tataia, perla Constanței, se redeschide în prima zi de Paște”. Acesta era considerat singurul loc dedicat familiei pentru petrecerea timpului liber, având prețuri accesibile și o orchestră. De asemenea, Grădina Gruber, un restaurant din zona „La Vii”, își deschidea porțile pentru cei care doreau să se relaxeze.
Pe lângă acestea, oferta cinematografică era și ea bogată. Ediția din 19 aprilie 1925 a publicației „Dacia” anunța redeschiderea cinematografului „Majestic” în prima zi de Paște, cu filmul religios „I.N.R.I.” (film mut, producție germană). La Teatrul Cinema „Regal”, constănțenii puteau viziona comedia „Ucenicia lui Zigoto”, iar la cinematograful „Trianon”, situat în peninsulă, rula „Ciocoii (Cântecul Străinului)”, cu actorii Ivan Dugan, Delicia Mendel, George Ștefănescu și C. Antoniu în rolurile principale.
Reclama zilei
A doua zi de Paște, în localul fostei berării Peleș din piața Bisericii „Adormirea”, se redeschidea noua Berărie și Restaurant Derviș. Acesta a fost complet renovat și aprovizionat, fiind un local familiar, accesibil și curat.
