Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au anunțat că fiecare zi a anului va oferi oportunitatea de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei. Acestea vor include evenimente importante, personalități de marcă, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează povestea locală. Proiectul va pune un accent deosebit pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări profunde pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte epoci vor fi abordate, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe un arc de timp remarcabil, din preistorie până în zilele noastre.
Comemorarea veteranului de război Iorga Marișescu
Pe 6 martie 1939, Constanța a fost scena ultimei ceremonii de rămas bun pentru veteranul de război Iorga Marișescu, care a decedat la venerabila vârstă de 102 ani. Cortegiul funerar a adunat sute de persoane, atât militari, cât și civili, care i-au adus omagiile cuvenite. În ediția din 7 martie, ziarul local a relatat că Marișescu era ultimul veteran al Războiului de Independență (1877-1878) stabilit în orașul Constanța, menționând că a participat la luptele din jurul Plevnei și că a fost distins cu mai multe decorații. Născut în 1837, Marișescu avea deja 40 de ani în timpul conflictului menționat.
Nu s-au găsit informații precise despre locul nașterii sale, fie în Moldova, Muntenia sau Oltenia, regiunile românești de dinainte de război. Totuși, este cert că, după terminarea războiului, Marișescu s-a stabilit în Dobrogea, unde abia fusese instaurată administrația românească, după secole de stăpânire otomană. Mulți români au venit în această zonă după 1878, beneficiind de privilegii precum acordarea de terenuri. Marișescu a ales să locuiască în Constanța, unde a petrecut mai bine de cinci decenii.
Semicentenarul Dobrogei
În 1928, Dobrogea a celebrat Semicentenarul, marcând 50 de ani de la integrarea sa în Statul Român. Ceremonia a avut loc pe 28 octombrie și a fost onorată de prezența mai multor oficialități și membri ai Casei Regale a României. Cu acest prilej, pe faleza Cazinoului din Constanța, zeci, poate chiar sute de veterani ai Războiului de Independență au defilat. Deși nu există dovezi concludente, este foarte probabil ca Marișescu să fi fost prezent la acest eveniment. Fotografii realizate cu ocazia Semicentenarului surprind câteva dintre aceste figuri istorice, iar printre ele se numără și cunoscutul Peneș Curcanul, pe numele său adevărat Constantin Țurcanu, recunoscut la nivel național datorită legăturii sale cu poezia lui Vasile Alecsandri.
Asediul cetății Plevna, la care au participat atât Peneș Curcanul, cât și Iorga Marișescu, a avut loc între 30 august/11 septembrie 1877. După două tentative eșuate de a cuceri cetatea aflată sub stăpânire otomană, rușii au fost nevoiți să colaboreze cu armata română în această a treia bătălie. Conducerea operațiunilor a fost esențială pentru succesul final al asediului.
Căderea Plevnei și Independența României
Căderea Plevnei a fost un moment crucial în istoria României, marcată de participarea a 43.411 soldați români, 7.170 de cai și 110 tunuri. Redutele din jurul cetății au fost cucerite una câte una, inclusiv Grivița 1 și Grivița 2, iar armata aliată a reușit să captureze centrul turcesc, forțând predarea lui Osman Pașa. Această victorie a deschis calea Rusiei către Constantinopol, iar, după ce orașele Filopopol și Adrianopol au fost cucerite, Imperiul Otoman a capitulat pe 4 februarie 1878.
Tratamentele de la San Stefano și Berlin
Tratatul preliminar de la San Stefano, semnat pe 3 martie/19 februarie stil vechi, urmat de tratatul de la Berlin, semnat pe 1/13 iunie – 1/13 iulie 1878, au consfințit independența României. Ca rezultat al acestor tratate, România a câștigat Dobrogea, inclusiv Delta Dunării și Insula Șerpilor. Totuși, Marile Puteri au decis să cedeze Rusiei Basarabia de Sud.
Costurile Războiului de Independență
În timpul Războiului de Independență, armata română a suferit pierderi semnificative, înregistrând 5.465 de morți și dispăruți, 3.316 răniți și aproape 20.000 de bolnavi. Supraviețuitorii, precum Peneș Curcanul și Iorgu Marișescu, au fost onorați ca eroi de către comunitate, primind recunoașterea pe care o meritau.
