Analiza candidaturii lui Călin Georgescu de către Curtea Constituțională
Candidatura lui Călin Georgescu va fi evaluată de Curtea Constituțională a României (CCR) exclusiv pe baza documentelor prezentate, fără a lua în calcul declarațiile sale publice, a declarat Augustin Zegrean.
Zegrean a subliniat că membrii CCR nu vor compara dosarul lui Georgescu cu cel al senatoarei Diana Șoșoacă și că orice contestație va fi soluționată strict în conformitate cu criteriile legale impuse candidaților la alegerile prezidențiale. Potrivit acestuia, Biroul Electoral Central (BEC) este prima entitate care verifică dacă un candidat îndeplinește condițiile legale, cum ar fi cetățenia română, vârsta minimă de 35 de ani și absența unei condamnări ce ar putea anula dreptul de a fi ales. BEC analizează, de asemenea, listele de semnături, care pot ridica suspiciuni referitoare la autenticitate.
Decizia BEC poate fi contestată la CCR, care va determina dacă sunt respectate condițiile legale pentru depunerea candidaturii. În acest sens, Zegrean a afirmat că „membrii CCR nu se vor uita dacă coincide cu dosarul doamnei Șoșoacă; în niciun caz nu vor face asta”, ci vor considera strict documentele existente.
<p"Declarațiile pe care le face Călin Georgescu în spațiul public nu cred că îl pot împiedica să candideze, pentru că nu Curtea Constituțională îl face președinte, ci voturile poporului", a adăugat fostul judecător al CCR. Referitor la acuzațiile formulate împotriva lui Georgescu, Zegrean a menționat că acestea sunt, deocamdată, doar susțineri, fără condamnare definitivă.
„Este prematur să spunem dacă va fi oprit de la a candida din cauza declarațiilor sale privind Uniunea Europeană sau NATO. Acestea sunt doar vorbe”, a subliniat el. Călin Georgescu a anunțat că intenționează să își depună oficial candidatura ca independent. În aceeași perioadă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat, la sfârșitul lunii februarie, începerea acțiunii penale împotriva acestuia. Acuzațiile includ infracțiuni precum instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, promovarea unor doctrine cu caracter fascist, rasist sau xenofob și sprijinirea unor organizații cu caracter antisemit.
