Ședința CSAT de la Palatul Cotroceni
Pe 30 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, s-a desfășurat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Nicușor Dan. În cadrul întâlnirii, prima temă abordată a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au evidențiat că evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate semnificativă, afectând bugetul de stat, diminuând capacitatea instituțiilor de a oferi servicii publice de calitate și generând inechitate între contribuabili.
CSAT a concluzionat că este esențială o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor responsabile pentru identificarea și eliminarea rețelelor de evaziune și fraudă fiscală. În această direcție, au fost stabilite câteva măsuri imediate, cum ar fi intensificarea controalelor, digitalizarea rapidă a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale disponibile pentru recuperarea prejudiciilor aduse statului român.
Un alt aspect crucial pentru succesul în combaterea evaziunii fiscale este crearea unui cadru de reglementare și control bine definit, cu mecanisme clare de intervenție pentru instituțiile competente și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest context, Guvernul României, prin autoritățile publice responsabile, va implementa măsuri pentru promovarea unui cadru normativ adecvat, inclusiv prevederi legate de răspunderea penală, menite să descurajeze atât comportamentul evazionist, cât și activitățile de facilitare a acestuia.
Participarea forțelor armate române în misiuni externe
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care vor putea fi mobilizate pentru misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2026. De asemenea, s-a discutat despre evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, inclusiv situația de pe front și stadiul negocierilor, având în vedere implicațiile pentru România.
Ca stat vecin, precum și în calitate de aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România are un interes direct în securitatea Ucrainei, impactul acestuia extinzându-se atât la nivel regional, cât și european. România își reiterează sprijinul pentru eforturile Statelor Unite în vederea încheierii acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii, precum și refuzul de a accepta un armistițiu complet și necondiționat. În colaborare cu celelalte state membre UE și NATO, România va continua să susțină Ucraina în apărarea suveranității sale.
Perspectivele păcii în Ucraina
Este în interesul României ca războiul să se finalizeze printr-o pace justă și durabilă, stabilind garanții solide menite să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea întregului spațiu euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Având în vedere semnificația unui viitor acord de pace în Ucraina, discuțiile din cadrul Consiliului au inclus și contribuția României la negocierile pentru o pace justă, cuprinzătoare și durabilă. Membrii CSAT au subliniat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și Uniunea Europeană, iar o pace stabilă trebuie să respingă orice tentativă rusă de reconfigurare a Europei în sfere de influență.
În continuarea ședinței, a fost discutat și aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
Amenințările cibernetice în România
Nivelul amenințărilor cibernetice în România a fost considerat ridicat. În contextul unui peisaj digital instabil și imprevizibil, s-a evaluat activitatea Directoratului și modul în care acesta s-a adaptat la diversele provocări și fluctuații provenite din surse multiple. Au fost prezentate date concrete referitoare la starea actuală a amenințărilor cibernetice, inclusiv incidente, vulnerabilități critice și riscuri de securitate, precum și progresele în atingerea obiectivelor stabilite de Directorat. De asemenea, s-au discutat riscurile și amenințările cibernetice care au constituit priorități pentru DNSC în anul 2024.
Analiza situației de la Salina Praid
În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a fost analizată situația gravă de la Salina Praid, un element esențial al infrastructurii economice și strategice a României. Au fost examinate informațiile furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, referitoare la incidentele recente și posibilele vulnerabilități legate de siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor de mediu.
Importanța Salinei Praid
Salina Praid reprezintă nu doar un obiectiv economic, ci și unul cu un impact social și turistic semnificativ. Asigurarea funcționării sale în condiții de siguranță este crucială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat două scenarii pentru viitorul Salinei Praid: recondiționarea minei vechi și înființarea unei noi mine pentru vizitatori, precum și a unei mine de producție.
Teme de securitate națională
De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost discutate și alte subiecte relevante din domeniul securității naționale.
