Curtea Constituțională analizează sesizarea președintelui pe tema legii antisemitismului
Curtea Constituțională a României se reunește joi pentru a discuta sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan referitoare la Legea privind măsurile de combatere a antisemitismului și xenofobiei. Președintele a trimis Curții o sesizare care vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002, ce interzice organizațiile, simbolurile și acțiunile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război. De asemenea, sesizarea include și modificarea Legii 157/2018, care se ocupă de prevenirea și combaterea antisemitismului.
Nicușor Dan susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, atât în ceea ce privește modalitatea de adoptare, cât și conținutul acesteia. El subliniază că „orice acțiune a statului legată de polarizarea existentă trebuie să fie clară și să nu fie interpretată ca o acțiune a unei opțiuni politice cu reprezentare parlamentară majoritară împotriva celeilalte”.
Critica președintelui privind claritatea legii
În continuare, președintele atrage atenția asupra criticilor de constituționalitate, evidențiind necesitatea clarității și previzibilității legii. El semnalează lipsa unei definiții precise a termenilor „legionar” și „fascist”, ceea ce poate duce la interpretări arbitrare din partea organelor judiciare implicate în aplicarea legii.
„Lipsa unei definiții legale clare a noțiunii de legionar permite interpretări subiective în activitățile instanțelor și parchetelor, generând astfel o practică juridică neunitară și instabilitate în societate. Aceasta este o problemă gravă, având în vedere că infracțiunile menționate sunt pedepsite sever, cu închisoare de la 3 la 10 ani sau de la 1 la 5 ani, ceea ce poate afecta grav libertatea individului și garanțiile procesuale legate de dreptul la un proces echitabil”, afirmă Nicușor Dan.
Compararea cu legislația europeană
Președintele mai subliniază că, în comparație, legislațiile altor state membre ale Uniunii Europene stabilesc mai clar sfera organizațiilor, faptelor, materialelor și simbolurilor interzise. De asemenea, el evidențiază neclaritatea termenului „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, care, conform legii, este definit într-o manieră circulară, fără a clarifica semnificația atributelor menționate de legiuitor.
Nicușor Dan și Critica Legii din Perspective Constituționale
Nicușor Dan își exprimă îngrijorarea cu privire la interpretarea și aplicarea unei legi de către autoritățile judiciare, subliniind că absența unor definiții clare poate conduce la arbitrar. Aceasta ar putea afecta modul în care organele judiciare competente, precum parchetele și instanțele judecătorești, interpretează și aplică legea.
De asemenea, el ridică probleme de constituționalitate în raport cu dreptul la informație, accesul la cultură și libertatea de exprimare, invocând articolele relevante din Constituție. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către deputați din mai multe grupuri parlamentare, inclusiv Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor și Partidul Oamenilor Tineri, precum și de deputați neafiliați. Obiecția a fost însă respinsă săptămâna trecută de către Curtea Constituțională.
