Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pensiile magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va lua o decizie joi, la ora 13:00, cu privire la posibila sesizare a Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu proiectul de lege care vizează modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Președintele instanței supreme, judecătoarea Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite, având în vedere suspiciunile de neconstituționalitate ridicate, inclusiv de Consiliul Legislativ.
Proiectul referitor la pensiile magistraților a fost inclus de Guvernul Ilie Bolojan în așa-numitul Pachet 2 de austeritate, care conține alte patru inițiative legate de fiscalitate, companiile de stat, sănătate și autoritățile de reglementare. Executivul și-a angajat răspunderea pentru acest pachet în fața Parlamentului.
Conform Constituției, dacă nu este depusă o moțiune de cenzură în termen de trei zile, proiectele pentru care guvernul și-a angajat răspunderea se consideră adoptate. Formațiunea AUR a depus moțiuni de cenzură doar împotriva celorlalte patru proiecte, lăsând neatinsă inițiativa privind pensiile magistraților, ceea ce face ca această lege să fie considerată adoptată. Astfel, cei care pot solicita Curtea Constituțională au la dispoziție două zile pentru a contesta constituționalitatea sa.
Detalii ale proiectului de lege
Proiectul de lege propune majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani, și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. Ca urmare a negocierilor din coaliție și a protestelor magistraților, perioada de tranziție ar putea fi extinsă la 15 ani, iar plafonul pensiei ar putea fi majorat la 75%. Aceste modificări au generat nemulțumiri în rândul magistraților, care au organizat proteste și au semnalat riscuri de blocaj în sistemul judiciar.
Avizul Consiliului Legislativ și riscurile de neconstituționalitate
Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, subliniind contradicțiile cu jurisprudența CCR și absența avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii, necesar pentru orice proiect legislativ ce vizează statutul magistraților. Avizul menționează că legea încalcă cel puțin opt decizii anterioare ale CCR. Mai mulți experți au avertizat că proiectul ar putea fi redactat în mod intenționat pentru a fi respins de Curtea Constituțională, ceea ce ar putea duce la o criză politică.
Implicațiile deciziei de la Secțiile Unite
Dacă Secțiile Unite ale ÎCCJ decid să sesizeze CCR, Curtea va analiza constituționalitatea proiectului înainte de promulgare. Printre cei care pot solicita Curtea Constituțională, alături de ÎCCJ, se numără Președintele României, Avocatul Poporului, Guvernul, președinții celor două Camere și un număr de parlamentari (cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori). Premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că, în cazul în care CCR va respinge proiectul privind pensiile magistraților, guvernul său și-ar pierde legitimitatea politică.
