Ministerul Afacerilor Externe salută decizia CJUE
Ministerul Afacerilor Externe a primit cu satisfacție pronunțarea din 4 septembrie 2025 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-305/22, C.J., referitoare la interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare și recunoașterea hotărârilor judecătorești în materie penală.
Detalii despre hotărârea CJUE
CJUE a stabilit că instanțele dintr-un stat membru care refuză executarea unui mandat european de arestare, pentru a efectua pedeapsa pe teritoriul său, trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent. Acest consimțământ implică transmiterea hotărârii de condamnare, însoțită de un certificat, către statul de executare. Fără acest consimțământ, condițiile pentru preluarea executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată autorităților emitente. Așadar, obiectivul de a facilita reinserția socială nu este absolut și trebuie să fie echilibrat cu obligația esențială a statelor membre de a executa orice mandat european de arestare.
Argumente legate de politica penală
Având în vedere funcțiile diverse ale pedepsei în societate, instanțele din statul membru în care a fost pronunțată o condamnare la o pedeapsă privativă de libertate pot apela la argumente legate de politica penală specifică pentru a justifica executarea pedepsei pe teritoriul lor. Astfel, aceste instanțe pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului necesar pentru executarea pedepsei în alt stat membru.
Consecințele refuzului de executare
În cazul în care refuzul de a executa un mandat european de arestare nu respectă condițiile esențiale stabilite de dreptul Uniunii, mandatul rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pedeapsa pe propriul teritoriu.
Reprezentarea României la CJUE
Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în concordanță cu poziția exprimată de România înaintea CJUE. Aceasta creează premisele pentru o mai bună executare a mandatelor europene de arestare, limitând capacitatea statelor membre de a prelua executarea unei pedepse fără consimțământul statului emitent. România a fost reprezentată în fața CJUE de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru CJUE, alături de Serviciul Contencios UE, iar Ministerul Justiției este instituția competentă în această cauză.
