Impactul plafonării adaosului comercial asupra prețurilor
Introducerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, în iunie 2023, a avut repercusiuni directe asupra prețurilor și asupra puterii de cumpărare a populației. Inflația generală a scăzut de la peste 10% la 4,9%, iar în cazul alimentelor de bază, aceasta s-a redus semnificativ, de la 18% la doar 1,1%. Reprezentanții PSD avertizează că eliminarea acestei măsuri ar putea conduce la o creștere a prețurilor și la tensiuni sociale.
Scumpirile anterioare plafonării
În intervalul mai–iulie 2023, românii au fost afectați de creșteri substanțiale ale prețurilor: pâinea și laptele au crescut cu 15%, brânza cu 27%, ouăle cu 29%, carnea de pui cu 14%, carnea de porc cu 16%, fructele cu 20%, cartofii cu 33%, zahărul cu 55%, iar untul cu 31%. Această situație a dus la o diminuare a puterii de cumpărare, care a scăzut cu 15% în medie și cu până la 22% în rândul persoanelor cu venituri reduse, conform unui document PSD ce va fi discutat în cadrul ședinței coaliției de guvernare de miercuri.
Efectele plafonării și sprijinul pentru agricultură
După implementarea plafonării, prețurile alimentelor esențiale s-au stabilizat. Această măsură, însoțită de plafonarea prețurilor la utilități, a contribuit la temperarea inflației și la sprijinirea consumatorilor cu venituri reduse. Inflația în sectorul bunurilor alimentare a scăzut la 1,1%, iar puterea de cumpărare a crescut. Combinarea plafonării prețurilor la utilități cu alte măsuri a dus la o reducere a inflației generale de la 10,3% la 4,9%, iar BNR estimează că, fără aceste intervenții, inflația ar fi ajuns la 15%. La doi ani de la aplicarea plafonării, producția internă de carne, lapte și alte produse de bază a crescut semnificativ, beneficiind de programe de finanțare în valoare de 22,4 miliarde de lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.
Riscurile unei posibile eliminări a plafonării
Renunțarea la plafonare ar putea provoca o nouă explozie a prețurilor, cu o inflație estimată între 13% și 15%. Aceasta ar afecta în mod special românii cu venituri mici, care alocă o proporție semnificativă din bugetul lor pentru hrană și energie. Conform estimărilor, peste un milion de persoane ar putea ajunge în risc de sărăcie și excluziune socială, iar efectele acestei situații s-ar putea traduce în tensiuni sociale și instabilitate politică în anul 2026, conform documentului PSD.
