ANAF Sesizează Parchetul General în Cazul unei Rețele de Evaziune și Spălare de Bani
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut public, luni, faptul că a sesizat Parchetul General cu privire la o rețea transfrontalieră de evaziune și spălare de bani, care implică 17 firme active în domeniul panourilor fotovoltaice. Această rețea a operat în România, Belgia și Bulgaria, fiind coordonată de doi cetățeni români.
Conform unui comunicat de presă emis de ANAF, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultatele unei investigaţii complexe, ce a avut ca obiect o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o schemă extinsă de evaziune fiscală și spălare de bani.
Investigația ANAF s-a desfășurat între august 2024 și august 2025 și a vizat o grupare cu activitate transfrontalieră, coordonată de cetățeni români. Aceasta a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au descoperit tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos, utilizate pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate statului.
Potrivit informațiilor din dosar, grupul a acționat printr-un sistem complex, incluzând preluarea frauduloasă a firmelor existente, transferuri fictive de părți sociale, utilizarea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați, precum și documente și identități false. Acesta a implicat, de asemenea, mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a complica verificările, deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu cereau verificarea identității și utilizarea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor pentru comunicare.
ANAF estimează că prejudiciul fiscal cauzat bugetului de stat se ridică la aproape 6 milioane de lei, provenind din neplata TVA și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive. Agenția a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. În plus, au fost confiscate peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei.
Reprezentanții ANAF subliniază că această investigație a evidențiat o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol specific, de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea documentelor comerciale. Pe lângă evaziunea fiscală, inspectorii Antifraudă au identificat indicii de spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. Astfel, dosarul complet documentat a fost transmis către Parchet, pentru o evaluare detaliată și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite.
Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, colaborarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, precum și corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale referitoare la tranzacțiile suspecte. Această investigație are loc în contextul în care ANAF a intensificat controalele în domeniul comerțului în ultimul an.
Extinderea sectorului echipamentelor fotovoltaice și frauda fiscală
Sectoul echipamentelor fotovoltaice continuă să se dezvolte, însă a devenit din ce în ce mai susceptibil la activități de fraudă fiscală. În acest context, un dosar a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a permite continuarea cercetărilor penale și stabilirea responsabilității persoanelor implicate.
Recomandări ANAF pentru prevenirea fraudelor
În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a emis recomandări menite să îmbunătățească mecanismele de control și procedurile de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului. De asemenea, au fost propuse măsuri concrete care să fie integrate în pachetele fiscal-bugetare recente. Aceste măsuri se concentrează pe consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea utilizării firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase.
Modificări în analiza riscului fiscal
Printre modificările recente se numără introducerea unor noi criterii pentru analiza riscului fiscal. Acestea includ lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizări timpurii legate de capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor relevante din cazierul fiscal pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor. De asemenea, au fost stabilite criterii noi pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, cum ar fi absența unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de cinci luni după termenul legal.
Reguli stricte privind inactivitatea firmelor
Perioada de inactivitate a fost restricționată la maximum un an. După această perioadă, firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, iar organul fiscal va avea obligația de a stabili și de a recupera datoriile înainte de radiere.
