Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Cartierul Campus – Universitate
Municipalitatea din Constanța continuă eforturile pentru realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) dedicat cartierului Campus – Universitate. Scopul administrației locale este de a reglementa modul și intensitatea construcțiilor din zonă, având în vedere dezvoltarea haotică de până acum. Prin întocmirea și respectarea acestui PUZ, viitoarele edificii vor fi construite conform unor reglementări urbanistice actualizate.
În august 2025, Primăria Constanța a anunțat demararea procesului de elaborare a PUZ-ului pentru Campus, iar documentația a fost disponibilă pentru consultare publică. În cadrul ședinței Comisiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din 9 septembrie 2025, PUZ-ul preliminar a fost supus aprobării arhitectului-șef, obținându-se astfel avizul necesar. În prezent, conform celor comunicat de autoritățile locale, PUZ-ul se află în etapa a treia din cinci, ceea ce indică o avansare semnificativă a procesului.
Reglementarea Urbanistică și Zona Vizată
Reglementările urbanistice vor acoperi o suprafață de aproximativ 70 de hectare, delimitată de Bulevardul Aurel Vlaicu, Bulevardul Tomis, incinta RAJA, malul Lacului Siutghiol și limitele cadastrale. Se va analiza posibilitatea de a configura un ansamblu de funcțiuni mixte, inclusiv zone rezidențiale, turistice (cazare, alimentație publică) și educaționale (campus universitar).
În cadrul PUZ-ului, se va evalua situația actuală a teritoriului, se vor identifica disfuncționalitățile locale și zonale și se vor stabili direcțiile de dezvoltare a structurilor urbane pentru următorii șase ani. Actualmente, în cartierul Universitate există 20 de șantiere active, majoritatea situate în zona de vest, spre Bulevardul Tomis, și în est, pe Aleea Universității, spre Bulevardul Mamaia.
Disfuncționalități și Provocări
Zona de studiu, amplasată pe malul Lacului Siutghiol, este considerată reprezentativă pentru oraș, fiind supusă presiunii imobiliare. Documentele oficiale indică că mai multe PUZ-uri și PUD-uri anterioare au condus la o densificare a țesutului urban prin creșterea coeficientului urbanistic.
În prezent, dezvoltarea urbană din această zonă este caracterizată prin inegalitate și nesustenabilitate, fără un accent pe îmbunătățirea calității vieții. Aceasta a evoluat în ultimii 10-15 ani, în special în nordul Bulevardului Aurel Vlaicu, cu excepția unor clădiri mai vechi, inclusiv cele ale Universității „Ovidius”, care au o vechime de aproximativ 30 de ani.
Accesibilitatea zonei de studiu este bună datorită Bulevardului Aurel Vlaicu și Bulevardului Tomis, însă circulația internă este îngreunată de tronsoanele de străzi neasfaltate și de variațiile de gabarit, cu lățimi ale drumurilor între 4 și 8 metri. Urbaniștii subliniază că:
- Nu există suficiente parcări în zona rezidențială.
- Trotuarele sunt ocupate de mașini, îngreunând circulația pietonală.
- Starea infrastructurii rutiere este precară.
- 80% din străzi nu dispun de infrastructură pentru pietoni sau aceasta este subdimensionată.
- Zona nu prezintă atractivitate pentru pietoni și bicicliști, lipsind infrastructura necesară.
În prezent, există un singur spațiu verde amenajat, Parcul Ovidius, cu o suprafață de 1,3 hectare, situat în interiorul campusului universitar. Deși zona dispune de o suprafață mai mare de spațiu verde, de aproximativ 23.000 mp în apropierea Universității „Ovidius”, amenajările sunt insuficiente.
Starea actuală a spațiului verde și provocările urbanistice
Spațiile verzi din zona rezidențială sunt neîngrijite și nu se integrează corespunzător în peisajul urban, fiind în proces de degradare. Spațiile publice din aceste zone nu reușesc să atragă cetățenii, lipsind locurile de socializare și cele de joacă, conform documentului analizat.
Prioritățile de intervenție conform analizei urbanistice
Dezvoltarea zonei se orientează către edificarea parțială a vestului, cu locuințe colective ce se vor extinde înălțime spre Bulevardul Aurel Vlaicu. Aceasta va implica, de asemenea, permeabilizarea parterelor prin introducerea de funcțiuni comerciale și de servicii. În partea estică, care cuprinde unități de învățământ și ample spații verzi, se observă, de asemenea, existența locuințelor colective și a unităților de alimentație publică, însă într-o măsură limitată. Majoritatea malului de lac este deținută de proprietari privați, iar funcțiile de agrement accesibile publicului sunt insuficiente într-o zonă ce beneficiază de acces la apă.
Astfel, intervențiile în această zonă trebuie să urmărească o dezvoltare integrată, care să asigure o evoluție armonioasă și atractivă, în apropierea malului lacului, având dotări corespunzătoare pentru locuire, educație și agrement.
Aspecte ce necesită atenție specifică
În întreaga zonă studiată, va fi implementat un cadru legal care să definească permisivitatea și restricțiile pentru diverse tipuri de construcții, având în vedere fondul construit existent și malul lacului. Trebuie să se analizeze și să se optimizeze configurația sistemului de circulație, inclusiv carosabil, pietonal, ciclistic și transport public, pentru a asigura accesibilitate maximă. Este esențială modernizarea străzilor și asfaltarea celor neamenajate, precum și lărgirea căilor de circulație. De asemenea, se impune exproprierea terenurilor private afectate, pentru a permite realizarea unor străzi corespunzător dimensionate.
În plus, se va crea o zonă distinctivă în cadrul orașului, datorită deschiderii către Lacul Siutghiol, prezenței bazelor sportive în zonă, existenței unor ample spații verzi și a zonelor de loisir, toate acestea contribuind la o accesibilitate crescută.
