Auditul Curții de Conturi asupra Comunelor și Orașelor Mici din România
Curtea de Conturi a efectuat un audit al performanței pentru a evalua organizarea și funcționarea comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și serviciile furnizate. Scopul auditului a fost să verifice în ce măsură aceste unități reușesc să respecte cerințele legislative, să gestioneze eficient resursele disponibile și să ofere servicii publice adecvate populației. Perioada analizată a fost 2021-2023, iar auditul s-a desfășurat între aprilie și noiembrie 2024.
Raportul de audit subliniază particularitățile administrative și demografice ale României, care trebuie considerate în formularea și implementarea politicilor publice. De asemenea, se recomandă o abordare integrată, ce combină măsuri pentru creșterea demografică și dezvoltarea economică și socială, pentru a valorifica potențialul fiecărei zone și a asigura o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu.
Disparitățile în Accesul la Servicii Publice
Accesul la servicii publice esențiale este esențial pentru calitatea vieții și bunăstarea socială. În România, există disparități semnificative între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. De exemplu, 12% dintre unitățile administrativ-teritoriale rurale nu au cabinete de medicină de familie, 50% nu dispun de cabinete stomatologice, iar 24% nu au farmacii. Unitățile mici, cu o populație redusă, se confruntă cu cele mai mari dificultăți în ceea ce privește alimentarea cu apă, canalizarea și transportul public, deși accesibilitatea este ușor îmbunătățită pe măsură ce populația localității crește.
Această situație evidențiază necesitatea de a implementa investiții și politici publice care să reducă inegalitățile și să asigure acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.
Provocările Reorganizării Administrației Locale
Conform raportului, cadrul legislativ actual nu dispune de instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor comunităților. Modificarea statutului administrativ al unei localități se dovedește a fi un proces complex și rar reușit. De-a lungul anilor, au existat încercări de a readuce la rang de comună anumite orașe sau de a comasa comune cu orașe, însă majoritatea acestor inițiative nu au fost finalizate cu succes din cauza nerespectării condițiilor stabilite de lege.
Discrepanțele Demografice
Unul dintre indicatorii esențiali prevăzuți de legislație este numărul de locuitori, pragul minim fiind de 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 pentru comune. În 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic, reprezentând 55% din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din totalul acestora, nu respectau criteriile respective.
Raportul evidențiază o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune sau declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități, multe dintre acestea neîncadrându-se în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere. Criteriile demografice pentru clasificarea localităților nu mai reflectă dinamica actuală, iar lipsa unor indicatori clari complică și mai mult această situație.
Evaluarea resurselor financiare ale UAT-urilor
Un raport recent evidențiază dificultățile întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) în evaluarea și gestionarea resurselor financiare. Această problemă este agravată de nevoia de a calcula și interpreta datele existente, ceea ce afectează semnificativ capacitatea de evaluare a localităților.
Impactul derogărilor legislative asupra bugetelor locale
În ceea ce privește gestionarea resurselor financiare, raportul subliniază că derogările legislative anuale, deși concepute pentru a ajuta la echilibrarea bugetelor locale, pot avea efecte pe termen lung asupra autonomiei financiare a UAT-urilor. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție de peste 50%. Cu toate acestea, s-a observat o creștere a capacității de finanțare din venituri proprii în perioada 2021-2023, fiind mai pronunțată în cazul comunelor comparativ cu orașele mici.
Cheltuielile de personal și impactul asupra dezvoltării
Auditorii semnalează că ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate limita resursele UAT-urilor pentru dezvoltare. În 2023, doar 31% dintre comune au reușit să acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, o scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În contrast, 76% dintre orașele mici și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii în 2023, în scădere față de 85% în 2022 și 81% în 2021.
Dificultăți în atragerea personalului
Comparativ cu alte structuri locale, orașele și comunele se confruntă cu dificultăți mai mari în atragerea de personal. Cheltuielile de personal în comune sunt semnificativ mai mici decât cele din orașe, chiar dacă acestea deservesc același număr de locuitori. De asemenea, bugetele UAT-urilor mici suportă o presiune suplimentară din cauza costurilor legate de asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav, numărul acestora crescând cu 7% și plățile aferente cu 38% între 2021 și 2023.
Discrepanțe în stabilirea salariilor
Raportul evidențiază că metoda actuală de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, care influențează salariile angajaților din administrația publică, generează discrepanțe între orașe și comune cu număr similar de locuitori. Aceste discrepanțe conduc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personal, din cauza numărului mai mare de angajați și a unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Astfel, există riscul ca serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, în ciuda cheltuielilor salariale mai mari în orașele cu populație comparabilă.
Provocările financiare ale UAT-urilor
Analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici din România subliniază influența numărului de locuitori asupra capacității UAT-urilor de a gestiona resursele financiare. Dependenta de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii sunt provocări majore. Această dependență este amplificată de legile anuale care prevăd excepții, care, deși contribuie la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung.
Recomandări pentru o mai bună planificare
Conform raportului, pentru a îmbunătăți planificarea strategică a dezvoltării locale și a consolida autonomia financiară a UAT-urilor, este esențial să se inițieze un proces de analiză sistemică și reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, precum și la gestionarea eficientă a bugetelor locale.
Îmbunătățirea corelării între nevoile comunităților și resursele disponibile
Un nou raport evidențiază importanța unei mai bune corelări între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite. Acest document subliniază necesitatea de a adapta intervențiile și de a maximiza eficiența serviciilor pentru a răspunde cerințelor specifice ale populației.
Analiza detaliată scoate în evidență diversele provocări cu care se confruntă comunitățile, precum și oportunitățile de dezvoltare prin utilizarea optimă a resurselor. Este esențial ca autoritățile locale și organizațiile implicate să colaboreze pentru a dezvolta strategii care să asigure un acces echitabil la servicii și să promoveze o dezvoltare durabilă.
