Discuții la Curtea Constituțională despre modificările legii libertății religioase
Curtea Constituțională a României (CCR) va analiza miercuri sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la modificările aduse legii care reglementează libertatea religioasă și regimul cultelor.
La mijlocul lunii iulie, președintele a înaintat Curții o sesizare referitoare la o lege care modifică și completează Legea nr. 489/2006. Această lege prevede sancționarea exercitării fără drept a funcțiilor de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale” la cererea cultelor, în mod similar cu preoții. Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului.
Legea contestată a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a inițiat anterior și un proiect de lege împotriva antisemitismului și de interzicere a organizațiilor legionare, proiect ce a fost contestat fără succes de președintele Nicușor Dan la CCR.
Pe 28 iunie, Parlamentul a trimis președintelui legea pentru promulgare. Modificările aduse Legii 489/2006 includ:
- Articolul 23, alineatul (4), care se modifică astfel: „(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește conform Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.”
- Articolul 29, care introduce un nou alineat (11): „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.”
Președintele susține că modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor principii constituționale, menționând articole din Constituție referitoare la legalitate și drepturile fundamentale. De asemenea, el consideră că legea încalcă prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, stabilind conținutul unei infracțiuni prin acte infralegale.
Legea extinde domeniul de aplicare al infracțiunii, incluzând și funcții precum „rabin” și „imam”, precum și sintagma „alte funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Această formulare oferă Secretariatului de Stat pentru Culte posibilitatea de a defini, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale. Prin urmare, conținutul constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii în domeniul libertății religioase nu este reglementat exclusiv prin lege, ci poate fi stabilit și prin acte administrative, ceea ce contravine standardelor de calitate a legii, conform Constituției.
Critici la adresa actelor normative privind funcțiile clericale
Președintele subliniază că elaborarea actelor normative necesită ca legea să fie formulată clar, fără ambiguități, un criteriu pe care consideră că prevederile din legea aflată în controlul de constituționalitate nu îl respectă.
Enumerarea incompletă a funcțiilor clericale
Nicușor Dan atrage atenția asupra faptului că legea enumeră insuficient funcțiile clericale și monahale, menționând doar preotul, rabinul și imamul ca fiind funcții a căror exercitare fără drept constituie infracțiune. El evidențiază că există și alte titulaturi specifice pentru celelalte culte religioase recunoscute de lege, care numără în total 18, fiecare având funcții clericale și monahale proprii.
Titulaturi specifice altor culte
În cadrul legislației, alte culte religioase au titulaturi specifice, cum ar fi muftiu pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România și bătrân pentru Organizația Religioasă ‘Martorii lui Iehova’. Aceste titulaturi ar trebui să fie luate în considerare de către legiuitor, conform art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, având în vedere observațiile Curții Constituționale privind protecția valorii sociale în cazul exercitării fără drept a unei profesii sau activități.
Critici suplimentare privind reglementările legale
De asemenea, se remarcă posibile neconstituționalități și în ceea ce privește formularea care incriminează ‘exercitarea fără drept a atribuțiilor’ specifice diverselor funcții clericale, având în vedere că aceste atribuții sunt adesea stabilite nu prin lege, ci prin statute și coduri canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâri guvernamentale. Președintele mai subliniază încălcarea articolelor 1 alin. (5), 29 și 30 din Constituție, care garantează libertatea religioasă și dreptul la liberă exprimare, prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților de cinstire a anumitor persoane.
