Cererea de reexaminare a legii pensiilor private
Curtea Constituțională a României (CCR) va relua, miercuri, dezbaterile legate de sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de partidul AUR, în legătură cu legislația privind plata pensiilor private.
Judecătorii Înaltei Curți au decis să solicite CCR să analizeze proiectul de lege referitor la pensiile private din piloanele II și III. Acest proiect a fost adoptat de Parlament în mijlocul lunii octombrie și stipulează că persoanele care aleg să retragă fonduri din Pilonul II, care este un sistem obligatoriu administrat privat, vor primi inițial doar 30% din suma totală. Restul sumei va fi distribuit pe o perioadă de opt ani. Cu toate acestea, persoanele cu afecțiuni oncologice pot retrage întreaga sumă dintr-o dată. De asemenea, cei care dispun de un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare pot primi suma integrală sub formă de plată unică.
Judecătorii, convocați în Secții Unite, au hotărât în unanimitate să se adreseze Curții Constituționale pentru a analiza mai multe aspecte legate de posibila neconstituționalitate a legii. Aceștia subliniază că cetățenii trebuie să beneficieze de o legislație clară și previzibilă în ceea ce privește drepturile lor la pensie. Este esențial ca legea să fie supusă controlului Curții Constituționale înainte de promulgare, pentru a efectua eventualele corecții necesare înainte de a produce efecte în masă.
Magistrații menționează că analiza prevederilor legii arată o lipsă de respect pentru criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, precum și pentru principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor stipulate de actul normativ adoptat. AUR a formulat, de asemenea, o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul de furtul pensiilor românilor din piloanele II și III.
AUR susține că, dacă proiectul ar fi fost în realitate benefic pentru contribuabili, parlamentarii partidului ar fi votat în favoarea adoptării acestuia. În opinia lor, inițiativa legislativă reprezintă o încercare insidioasă a partidelor aflate la putere de a îmbogăți administratorii fondurilor, care vor percepe comisioane între 0,21% și 0,27%, profitând de prelungirea perioadei în care banii rămân în conturi. De asemenea, statul român ar fi principalul beneficiar, având astfel o soluție pentru un sistem care se împrumută constant la dobânzi mari.
