Dispută în cadrul Curții Constituționale privind motivarea deciziei în cazul pensiilor de serviciu ale magistraților
Surse interne din cadrul Curții Constituționale semnalează o controversă fără precedent legată de motivarea prin care legea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților a fost declarată neconstituțională. Conform acestor informații, paragrafele 191-220 ar fi fost incluse în documentul final fără consimțământul celor cinci judecători care au votat pentru declararea neconstituționalității extrinseci. Aceștia ar fi aflat de conținutul final doar după publicarea deciziei și s-ar fi arătat „șocați” de apariția unor considerente relevante, având în vedere că soluția s-a bazat exclusiv pe lipsa avizului CSM.
Fragementele contestate abordează, în termeni generali, probleme precum urgența bugetară, relația cu PNRR și marja de apreciere a legiuitorului în privința pensiilor de serviciu, teme care au fost invocate ulterior în mod politic ca o „validare” pe fond a inițiativei guvernamentale. După publicarea deciziei, diverse mesaje oficiale și comentarii publice au susținut că „CCR a spus că legea este în regulă, lipsește doar avizul CSM”, o interpretare pe care judecătorii majoritari o consideră greșită și rezultatul acelor pasaje care nu au fost asumate.
Decizia majoritară a fost pronunțată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Cochină. Gheorghe Stan a formulat o opinie concurentă, în timp ce Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș au semnat o opinie separată.
Cerere de erată și tensiuni interne
Judecătorii din majoritate ar fi solicitat emiterea unei erate pentru corectarea unei „erori materiale” și republicarea deciziei în forma convenită, fără paragrafele contestate. Între timp, au apărut critici în presă la adresa judecătoarei Mihaela Cochină, care a votat împotriva legii, pe fondul unor discuții legate de locuința de serviciu. Surse susțin că, în urma acestor evenimente, judecătoarea nu a mai susținut solicitarea de rectificare, alăturându-se celor patru colegi din minoritate, ceea ce a dus la menținerea deciziei neschimbate.
Informațiile sugerează că au existat două zile de tensiuni intense în interiorul Curții, însoțite de acuzații, replici dure și chiar amenințări cu plângeri penale, toate acestea fiind generate de disputa asupra formei motivării. Controversele au fost amplificate de atribuirea paternității unor pasaje judecătoarei Laura-Iliana Scântei, considerată de unii aprobată de premierul Bolojan, cu care a participat recent la un eveniment de amploare.
Decizia Curții și interpretările generate
Decizia Curții a anulat legea în întregime, invocând nerespectarea procedurii de avizare la CSM, considerată o garanție esențială a independenței justiției. Considerentele detaliate în această privință au vizat solicitarea prematură a avizului, imposibilitatea de a comprima termenul de 30 de zile și afectarea rolului CSM, concluzii care au dus la respingerea actului normativ înainte de a intra în vigoare. Pasajele contestate, deși nu au influențat decizia finală, sugerează la nivel de principiu o compatibilitate a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului cu Constituția și o justificare macro pentru „recalibrările” din sistemul pensiilor de serviciu.
Includerea acestor pasaje a generat interpretări politice conform cărora legea ar fi fost „bună pe fond” și că a fost respinsă doar dintr-o eroare procedurală, interpretări pe care o parte dintre judecători le contestă cu fermitate.
Decizia Curții și Contextul Legea Pensiilor de Serviciu
Decizia recentă a Curții nu reprezintă o validare a fondului, ci indică faptul că orice inițiativă viitoare trebuie să fie supusă unui control de constituționalitate complet, nu doar unei proceduri de aviz. Până la o comunicare oficială din partea instanței, situația rămâne blocată între perspective ireconciliabile referitoare la motivarea publicată.
Adoptarea Legii și Opoziția din Sistemul Judiciar
Legea care vizează modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, o acțiune contestată de Înalta Curte și de diverse organizații profesionale. În acest context, s-au organizat adunări generale, proteste și au fost exprimate poziții publice critice vizavi de schimbările impuse în condițiile de pensionare, formula de calcul și plafonare, cu accent pe riscurile ce vizează independența justiției și instabilitatea normativă. Sesizarea adresată ÎCCJ a combinat aceste critici cu atacuri la procedura de avizare, invocând încălcarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Critica și Disputa Actuală
În motivarea publicată, Curtea a reținut că temeinicia se bazează exclusiv pe motive extrinseci legate de aviz și a anulat legea în întregime, fără a aborda criticile intrinseci referitoare la cuantumul, vârsta și vechimea pensiilor, sau la posibila discriminare între generațiile de magistrați. Această situație a generat disputa actuală, în care anumiți actori politici fac referire la paragrafele 191–220 pentru a argumenta că fondul este, în linii mari, compatibil cu Constituția. Totuși, o parte dintre judecătorii majoritari afirmă, conform surselor, că aceste pasaje nu le aparțin sau nu au fost acceptate, lăsând deschis controlul de fond pentru o eventuală lege viitoare.
Perspective Viitoare
Solicitarea de erată, care a fost abandonată, lasă în vigoare forma actuală a motivării, însoțită de o criză de încredere între judecători, alimentată de suspiciuni privind circuitul intern al documentului. Indiferent de conflictele interne, efectul rămâne același: legea nu va intra în vigoare, iar puterea executivă va trebui, în cazul unui nou proiect, să respecte procedura de avizare la CSM conform condițiilor stabilite de Curte. Paragrafele introduse în motivare nu pot fi considerate jurisprudență a Curții în eventualitatea unei analize pe fond a unui nou proiect.
