Creșterea Riscurilor Financiare pentru Locuințele Românilor
Datele furnizate de ANAF, împreună cu avertismentele din Raportul BNR privind stabilitatea financiară, indică o intensificare a riscurilor pentru proprietățile locuitorilor din România. Execuțiile silite și licitațiile pentru imobile devin tot mai frecvente, iar economiștii subliniază că presiunea financiară asupra populației se aseamănă cu perioada de după criza economică din 2009–2012.
Un Fenomen Îngrijorător
În România, un număr tot mai mare de familii se află în proceduri de executare silită, iar ANAF organizează din ce în ce mai multe licitații pentru vânzarea imobilelor confiscate. Deși nu există o statistică centralizată care să reflecte anual numărul locuințelor pierdute, informațiile de la ANAF și BNR sugerează o tendință alarmantă.
ANAF publică tot mai multe anunțuri de licitații, ceea ce indică o creștere a numărului de debitori care nu mai pot face față obligațiilor către stat. În același timp, BNR avertizează printr-un raport oficial asupra deteriorării rapide a echilibrelor macroeconomice, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra capacității populației de a-și gestiona datoriile.
Presiune Financiară Crescută
Platforma ANAF pentru valorificarea bunurilor confiscate servește ca un barometru al presiunii financiare din societate. Recent, s-a observat o creștere semnificativă a numărului de anunțuri de licitații pentru imobile, inclusiv terenuri, apartamente și sedii comerciale, executate din cauza datoriilor fiscale. Deși nu există un total anual publicat de ANAF cu privire la imobilele pierdute, numărul tot mai mare de anunțuri sugerează o tendință ascendentă.
În paralel, ANAF anunță o creștere a arieratelor bugetare, ceea ce reflectă că tot mai mulți contribuabili întâmpină dificultăți în a-și achita obligațiile. Această presiune se traduce rapid în executări și confiscări, având în vedere că procedurile fiscale sunt mai rapide decât cele bancare.
Avertismente de la BNR
Raportul BNR privind stabilitatea financiară, publicat în iunie 2025, evidențiază amplificarea riscurilor economice. Documentul subliniază deteriorarea accelerată a echilibrelor interne, cu populația confruntându-se cu o erodare a veniturilor, inflație persistentă, dobânzi mari și creșteri de taxe. Aceste presiuni afectează capacitatea familiilor de a-și onora datoriile, iar BNR avertizează asupra creșterii riscului de neplată a creditelor, recomandând sistemului bancar să se prepare pentru posibile șocuri economice.
Deși populația este acum expusă în lei și nu în franci elvețieni, ca în perioada 2008-2010, supraîndatorarea familiilor la costuri ridicate ar putea duce la o creștere a creditelor neperformante, amplificând astfel riscurile de executări silite.
Presiuni Sociale
Datele Institutului Național de Statistică arată că peste o treime dintre români se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie sau excluziune socială. Familiile cu copii sau cele care locuiesc în zone urbane, unde costurile de trai sunt mari, sunt cele mai vulnerabile. În acest context, orice majorare a ratelor, creștere a facturilor sau pierdere de venit poate destabiliza rapid bugetul unei gospodării.
Presiunea financiară crește în contextul inflației persistente
Inflația continuă să rămână departe de obiectivele stabilite de Banca Națională, iar prețurile nu se întorc la nivelurile din anii anteriori, ceea ce generează o presiune financiară generalizată. Această situație aduce în atenție asemănările cu perioada 2009-2012, cu toate că comparația trebuie făcută cu prudență.
Similarități cu perioada post-criză
În 2009, dezechilibrul economic a apărut brusc, fiind cauzat în principal de creșterea rapidă a francului elvețian și de tăierile salariale. În prezent, presiunea se acumulează treptat, manifestându-se prin dobânzi ridicate, prețuri crescute și taxe suplimentare. Impactul asupra populației este grav, deoarece capacitatea de plată se degradează constant, iar riscul de neplată devine tot mai pronunțat.
Impactul dobânzilor și inflației asupra populației
Dobânzile la credite rămân ridicate, iar ratele lunare sunt menținute la un nivel crescut pentru o perioadă îndelungată. Deși inflația a scăzut, aceasta a afectat puterea reală de cumpărare mai sever decât în 2009. Cheltuielile obligatorii sunt acum mai mari ca niciodată în ultimul deceniu, iar introducerea de taxe noi în 2024-2025 va exercita o presiune și mai mare asupra veniturilor familiilor.
În același timp, salariile reale nu cresc suficient pentru a compensa aceste dezechilibre, ceea ce complică și mai mult situația financiară a cetățenilor.
