Deficitul de personal în Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se confruntă cu o lipsă semnificativă de personal, estimată la aproape 23%, ceea ce înseamnă că 125.000 de angajați îndeplinesc sarcini pentru un aparat care ar trebui să numere 140.000 de persoane. Conform declarațiilor ministrului Cătălin Predoiu, deficitul total se ridică la aproximativ 30.000 de angajați, iar în anumite structuri unde ar fi necesari 10 polițiști, numărul real este de doar 7.
Provocările resurselor umane
Predoiu a subliniat că, deși în ultimii ani s-au realizat recrutări de aproximativ 6.000 de persoane anual, deficitul rămâne considerabil. El a explicat că este esențial să se asigure un număr optim de polițiști pentru a menține standardele de siguranță și condițiile normale de muncă. Ministrul a evidențiat că MAI desfășoară activitatea unui aparat de 140.000 de oameni cu doar 125.000 de angajați.
Tehnologizarea ca soluție
Ca o măsură pentru a acoperi deficitul, Cătălin Predoiu a propus accelerarea procesului de tehnologizare, inspirat de modelele avansate din statele din zona Golfului. Ministrul a primit o invitație oficială din partea Ministerului de Interne din Arabia Saudită pentru a discuta despre modernizarea afacerilor interne cu specialiști în domeniu.
Riscurile pensionărilor masive
Ministrul a menționat că aproximativ 16.000 de cadre din MAI se pot pensiona, dintre care 10.000 au finalizat deja procedurile. O ieșire masivă din sistem ar putea destabiliza instituția. Predoiu a subliniat importanța discuțiilor aplicate în coaliție pentru a analiza toate aspectele înainte de a lua decizii.
Condițiile de muncă și provocările externe
Cătălin Predoiu a afirmat că MAI se află într-un „război asimetric” desfășurat „în interior”, cu aproximativ 30.000 de angajați activi în stradă, mulți dintre ei lucrând în dispozitive incomplete. El a declarat că ministerul reușește să asigure un nivel de siguranță publică peste media europeană, în condiții dificile.
Avertismente privind securitatea
Ministrul a avertizat că presiunile generate de acest război vor crește, menționând riscurile asociate dezinformărilor, atacurilor cibernetice și instrumentalizării crimei organizate. Predoiu a subliniat că aceste provocări trebuie să fie luate în considerare la momentul luării deciziilor, subliniind că scopul este protejarea siguranței publice, fără favoritisme.
