Curtea Constituțională a României a admis sesizările privind legea pensiilor private
Curtea Constituțională a României a aprobat, marți, sesizările referitoare la legea care reglementează plata pensiilor private, conform informațiilor furnizate de oficialii CCR. Judecătorii de la Instanța supremă au înaintat Curții Constituționale o sesizare legată de proiectul de lege referitor la pensiile din piloanele II și III.
Proiectul de lege, adoptat în mijlocul lunii octombrie de către Parlament, stipulează că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II, care este administrat privat și este obligatoriu, vor primi inițial doar 30% din valoarea totală. Restul sumei va fi distribuit pe parcursul a opt ani. Există o excepție pentru bolnavii de afecțiuni oncologice, care pot solicita întreaga sumă printr-o retragere unică. De asemenea, persoanele care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare pot primi suma integrală într-o singură plată.
Judecătorii, reuniți în cadrul Secțiilor Unite ale Instanței supreme, au decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională, invocând mai multe aspecte ce ridică probleme de neconstituționalitate. Aceștia subliniază că cetățenii au dreptul la o lege clară, previzibilă și predictibilă în ceea ce privește drepturile lor la pensie. Este considerat benefic pentru societate ca legea să fie examinată de Curtea Constituțională înainte de a fi promulgată, iar orice corecții necesare să fie efectuate înainte ca aceste reglementări să aibă un impact semnificativ.
Magistrații au constatat că prevederile actuale ale legii nu respectă criteriile de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, precum și principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor prevăzute. De asemenea, partidul AUR a formulat o sesizare similară la instanța constituțională, acuzând că ‘Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II și III’.
AUR a afirmat că, dacă proiectul ar fi fost cu adevărat în favoarea contribuabililor, ar fi susținut adoptarea acestuia. În opinia lor, inițiativa legislativă nu reprezintă decât o încercare vicleană a partidelor aflate la putere de a obține banii muncitori ai contribuabililor români. În actuala sa formă, modificările aduse ar aduce beneficii în principal administratorilor fondurilor, care ar încasează comisioane de 0,21% – 0,27%, obținând astfel câștiguri mai mari pe termen lung, în timp ce statul român ar profita de pe urma acestui sistem de împrumuturi constante, la dobânzi mari.
