Prezentare Generală a Bosniei și Herțegovinei
Bosnia și Herțegovina este situată în Europa de sud-est și are o populație estimată la aproximativ trei milioane de locuitori. Această țară este locuită de trei etnii principale: bosniaci, sârbi și croați. De obicei, un cetățean al Bosniei și Herțegovinei este denumit bosniac, termen ce se referă și la etnicii bosniaci. Bosnia și Herțegovina se învecinează cu Croația la vest, cu Serbia la est și cu Muntenegru la sud-sud-est. De asemenea, dispune de o ieșire la Marea Adriatică printr-o fâșie de aproximativ 20 km în jurul orașului Neum. Peisajul interior al țării este predominant muntos, cu multe râuri, majoritatea fiind nenavigabile. Capitala este Sarajevo, care este și cel mai mare oraș din țară.
Istoria și Structura Politică
Bosnia și Herțegovina a fost una dintre cele șase republici care formau Iugoslavia. A obținut independența în urma conflictelor din anii 1990 și, conform Acordului Dayton, este administrată de un reprezentant desemnat de Consiliul de Securitate al ONU. Țara are o structură descentralizată, fiind împărțită în două entități administrative: Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska.
Federația Bosnia și Herțegovina acoperă aproximativ 51% din teritoriu și este formată din zece cantoane, în timp ce Republika Srpska reprezintă aproximativ 49% din țară. De asemenea, există și Districtul Brčko, care este autonom și se află sub suveranitatea conducerii centrale.
Demografie
Rezultatele finale ale recensământului desfășurat în octombrie 2013 au fost publicate pe 30 iunie 2016 de Agenția de Statistică din Bosnia și Herțegovina. Conform acestora, populația totală a țării este de 3.531.159 de locuitori, dintre care:
- Populația Federației Bosniei și Herțegovinei: 2.219.220 de locuitori;
- Populația Republika Srpska: 1.228.423 de locuitori;
- Populația Districtului Brčko: 83.516 locuitori.
Din totalul locuitorilor, 50,11% sunt de etnie bosniacă, 30,78% de etnie sârbească și 15,43% de etnie croată. În privința credinței, 50,7% sunt musulmani, 30,75% ortodocși și 15,19% catolici. Limbile vorbite includ bosniaca, sârba și croata, iar religiile predominante sunt islamul, ortodoxia și catolicismul.
Sărbători Naționale
În Bosnia și Herțegovina nu există o dată comună pentru celebrarea Zilei Naționale. La 25 noiembrie, Federația Bosniei și Herțegovinei sărbătorește Ziua Statalității, dată la care, în 1943, a fost înființat Consiliul Național Anti-Fascist de Eliberare Populară a Bosniei și Herțegovinei, proclamând astfel statul ca fiind o comunitate egală de bosniaci, sârbi și croați. Această zi nu este recunoscută de autoritățile din Republika Srpska, care preferă să marcheze ziua de 21 noiembrie, dată la care au fost conveniți termenii Acordului de Pace la baza aeriană de la Dayton, Ohio, în 1995.
Geografia Bosniei și Herțegovinei
Bosnia și Herțegovina este situată în Balcanii de Vest, având granițe cu Croația pe o lungime de 932 km la nord și sud-vest, cu Serbia pe 302 km la est și cu Muntenegru pe 225 km la sud-est. Țara se află între paralelele 42° și 46° latitudine nordică și meridianele 15° și 20° longitudine estică. Numele țării provine de la regiunile istorice Bosnia și Herțegovina, care au avut o delimitare foarte vagă de-a lungul timpului. Bosnia acoperă zonele nordice, reprezentând aproximativ patru cincimi din suprafața țării, în timp ce Herțegovina se află în colțul sudic.
Țara este predominant muntoasă, cuprinzând zona centrală a regiunii, caracterizată prin peisaje naturale variate și un ecosistem diversificat.
Alpii Dinarici
Alpii Dinarici se extind în direcția est-vest, având înălțimi mai mari în partea de sud. Aceștia ajung în nord-est până în Câmpia Panonică, iar la sud se deschid spre Marea Adriatică. Cel mai înalt vârf din Bosnia și Herțegovina este Maglić, cu o altitudine de 2.386 m, situat la granița cu Muntenegru. Alte culmi notabile includ Kozara, Grmeč, Vlašić, Čvrsnica, Prenj, Romanija, Jahorina, Bjelašnica și Treskavica.
Aproximativ 50% din suprafața Bosniei și Herțegovinei este acoperită de păduri, majoritatea acestora fiind concentrate în regiunile centrală, estică și vestică. Herțegovina se caracterizează printr-o climă mediteraneană mai uscată și un relief predominant carstic. Zona nordică a Bosniei, cunoscută sub numele de Posavina, include terenuri agricole fertile de-a lungul râului Sava, unde agricultura este o activitate principală. Aceste terenuri fac parte din Câmpia Panonică, care se întinde și în Croația și Serbia. Bosnia și Herțegovina are o ieșire la mare de doar 20 de kilometri, în jurul orașului Neum, din cantonul Herțegovina-Neretva. Deși orașul este înconjurat de peninsule croate, conform legislației internaționale, Bosnia are drept de acces la mare prin acest punct.
Orașele principale
Printre cele mai mari orașe se numără capitala Sarajevo și Banja Luka, situat în regiunea nord-vestică denumită Bosanska Krajina. Alte orașe importante includ Bijeljina și Tuzla în nord-est, Zenica și Doboj în centrul Bosniei, precum și Mostar, capitala Herțegovinei.
Politica internă
Bosnia și Herțegovina este condusă central printr-o Președinție colectivă și rotativă, formată din trei membri, fiecare reprezentând unul dintre cele trei popoare constitutive: bosniaci, sârbi și croați. Aceștia sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, asigurând prin rotație Președinția-în-exercițiu pentru câte 8 luni. În urma alegerilor din 7 octombrie 2018, membrii actuali ai Președinției sunt Milorad Dodik (SNSD – membru sârb), Željko Komšić (DF – membru croat) și Šefik Džaferović (SDA – membru bosniac).
În Republica Srpska, președinta este doamna Zeljka Cvijanović (membră SNSD), începând cu 19 noiembrie 2018. În Federația Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 7 octombrie 2018, nu s-a reușit formarea unui guvern din cauza unui blocaj politic, care a împiedicat alegerea președintelui și a vicepreședinților entității.
Misiunea EUFOR Althea
Din anul 2004, Bosnia și Herțegovina găzduiește misiunea EUFOR Althea a Uniunii Europene, desfășurată în baza unui mandat de la Organizația Națiunilor Unite. Această misiune a succedat SFOR și IFOR, care erau coordonate de NATO, având inițial responsabilitatea de a supraveghea implementarea componentelor militare ale Acordului de Pace de la Dayton. Din 2012, focusul misiunii s-a îndreptat către antrenarea și dezvoltarea capacității forțelor armate ale BiH. România contribuie la operația EUFOR Althea cu 40 de militari, care își desfășoară activitatea în baza militară Butmir din Sarajevo și în birouri LOT.
Relații bilaterale
Relația bilaterală dintre România și Bosnia și Herțegovina se desfășoară într-un context pozitiv, având în vedere apartenența BiH la spațiul balcanic și perspectiva sa europeană și euro-atlantică. Relațiile diplomatice au fost stabilite la 1 martie 1996, iar Ambasada României la Sarajevo a fost deschisă pe 28 martie 1998. BiH a deschis Ambasada la București pe 20 noiembrie 2006. Ambasadorul României la Sarajevo este E.S. Anton Păcurețu.
Relațiile României cu Bosnia și Herțegovina
Vizita președintelui României la Sarajevo, pe 20 martie 2008, a constituit un moment important pentru revitalizarea relațiilor bilaterale, fiind urmată în martie 2013 de o vizită oficială a Președintelui-în-exercițiu al BiH, Nebojša Radmanović, la București. Comunitatea românească din Bosnia și Herțegovina este destul de mică, numărând aproximativ 100 de persoane, dintre care un nucleu de circa 15 cetățeni români se află în Sarajevo.
Condiții de intrare și regim de ședere
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cetățenii români care dețin un pașaport românesc sau o carte de identitate românească sunt scutiți de obținerea vizei pentru șederi de până la 90 de zile în decurs de 180 de zile în Bosnia și Herțegovina. Este esențial ca documentul de călătorie să aibă o valabilitate de 3 luni peste perioada de ședere planificată. De asemenea, este necesar ca aceștia să demonstreze deținerea sumei de 150 BAM (mărci convertibile) sau 75 de Euro pentru fiecare zi de ședere.
Ministerul recomandă cetățenilor români care intenționează să rămână pe termen lung în Bosnia și Herțegovina să se înregistreze la misiunea diplomatică a României și să comunice coordonatele personale pentru a putea fi contactați în caz de urgență.
Siguranță și criminalitate
Conform MAE, riscurile legate de terorism și conflicte etnice locale există în Bosnia și Herțegovina. Cetățenii români care călătoresc în această țară sunt sfătuiți să evite implicarea în conflicte cu localnicii. Este recomandat să urmărească constant anunțurile autorităților locale și să consulte periodic site-ul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Un aspect important al siguranței în această țară este prezența zonelor minate rămase din timpul conflictelor armate din anii ’90. De aceea, cetățenii români sunt sfătuiți să nu se abată de la drumurile principale. Bosnia și Herțegovina are un nivel mediu de criminalitate, cu o creștere a infracțiunilor precum furturile din buzunare, înșelăciunile și furturile din vehicule, în special în zone aglomerate. Spargerile de mașini cu numere străine s-au intensificat, în special în Sarajevo și Mostar.
Recomandări generale
- Păstrați documentele, valorile personale, biletele de călătorie, banii și cardurile de credit în locuri sigure și evitați să le expuneți vizibil;
- Dacă călătoriți cu mașina personală, nu lăsați bunuri de valoare la vedere;
- Asigurați vehiculul cu un sistem de alarmă și încuiați ușile.
Recomandări pentru siguranța călătorilor în Bosnia și Herțegovina
Atunci când părăsiți autoturismul, este esențial să luați măsuri de precauție. Dacă călătoriți cu autobuzul sau trenul, asigurați-vă că vă supravegheați constant bagajele. Fiți foarte atenți, mai ales după lăsarea întunericului și în locuri populare printre turiști, cum ar fi cafenele, parcări, zone comerciale și restaurante.
Este important să vă protejați bunurile de furt prin menținerea controlului asupra acestora. Călătorind în grupuri și rămânând în zone bine luminate după întuneric, puteți spori siguranța personală. De asemenea, evitați să purtați sume mari de bani, deoarece oamenii care au rucsaci ies în evidență și pot atrage atenția hoților de buzunare.
În cazul unor incidente care afectează siguranța persoanelor sau a bunurilor, este recomandat să contactați biroul de poliție cel mai apropiat. Dacă pierdeți pașaportul românesc, anunțați atât poliția locală, cât și Ambasada României din Sarajevo.
Numere de urgență
În situații grave, precum accidente sau tâlhării, care necesită intervenția imediată a autorităților, apelați următoarele numere de urgență:
- Poliția: 122
- Pompierii: 123
- Ambulanța: 124
De asemenea, se recomandă contactarea Ambasadei României la Sarajevo pentru asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale. Reprezentanța diplomatică a României în Bosnia și Herțegovina se află la Ambasada României din Sarajevo, care poate fi contactată pentru situații de urgență.
Informații utile
Ambasada României în Sarajevo încurajează cetățenii români să își anunțe prezența în Bosnia și Herțegovina, fie prin intermediul platformei de e-consulat, fie prin e-mail, comunicând numele, prenumele, data nașterii și numărul de telefon mobil.
Ambasada României în Bosnia și Herțegovina se află pe strada Cobanija 28, Sarajevo, 71000. Informațiile de contact sunt disponibile pentru cei care au nevoie de asistență.
Reprezentanții Ambasadei Bosniei și Herțegovinei în România sunt de asemenea disponibili pentru a oferi suport cetățenilor români care se află în Bosnia și Herțegovina.
Este important ca informațiile prezentate să fie respectate pentru a asigura o experiență de călătorie plăcută și în siguranță.
