Ziua Națională a României
Ziua României se celebrează anual pe 1 Decembrie, marcând Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918. În cadrul acestui eveniment istoric, reprezentanții provinciilor Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat pentru unirea cu România, un moment crucial în formarea statului național unitar român. Această dată a fost oficial declarată Ziua Națională a României prin Legea nr. 10/1990, adoptată în urma Revoluției din 1989.
Semnificația zilei de 1 decembrie
1 Decembrie reprezintă cea mai importantă sărbătoare națională a României, deoarece marchează Marea Unire din 1918. La Alba Iulia, în cadrul Marii Adunări Naționale, delegații românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea acestor provincii cu țara. Evenimentul a fost precedat de momente esențiale, precum unirea Bucovinei, proclamată la Cernăuți, și hotărârea Sfatului Țării din Basarabia, care a votat unirea cu România pe 27 martie 1918. Această decizie a consfințit finalizarea procesului de formare a statului național unitar român, început în 1859 prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, continuat prin alipirea Dobrogei în 1878 și încheiat în 1918 cu unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, sub conducerea regelui Ferdinand I. Astfel, România Mare a devenit o realitate, împlinind visul istoric al poporului român.
Marea Adunare de la Alba Iulia
La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, desfășurată pe 1 decembrie 1918, românii din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat fără condiții pentru unirea cu România. După acest eveniment, a fost constituit Marele Consiliu Național Român, alcătuit din delegați aleși și cooptați, având rolul de a pune în aplicare decizia de unire și de a organiza administrarea provinciilor recent unite prin intermediul Consiliului Dirigent, guvernul provizoriu condus de Iuliu Maniu. Unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută de Guvernul României și de regele Ferdinand, iar Parlamentul României a adoptat ulterior legile care au organizat administrativ și au consolidat unirea tuturor provinciilor istorice, inclusiv Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Basarabia și Bucovina, contribuind astfel la formarea României Mari.
Recunoașterea internațională a Marii Uniri
Recunoașterea internațională a Marii Uniri a avut loc treptat, prin diverse tratate internaționale. Tratatul de la Saint-Germain, semnat pe 10 septembrie 1919, a confirmat unirea Bucovinei cu România, iar Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, a recunoscut unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. În ceea ce privește Basarabia, unirea acesteia cu România nu a fost pe deplin recunoscută internațional, deoarece tratatele care ar fi putut să o valideze, semnate la Conferința de Pace de la Paris, nu au intrat în vigoare din cauza ratificării incomplete și a opoziției Uniunii Sovietice. Aceste documente internaționale au consolidat treptat poziția României Mari pe plan legal și diplomatic, reflectând realizarea visului istoric al poporului român din 1918.
Evoluția zilei de 1 decembrie
Până în prezent, Ziua Națională a României a fost celebrată la diferite date de-a lungul istoriei. Între 1866 și 1947, ziua oficială era 10 Mai, în semn de respect pentru unirea din 1859.
Ziua Națională a României
1 Decembrie este Ziua Națională a României, sărbătorind Marea Unire din 1918, un moment fundamental în formarea statului român modern. Între 1948 și 1989, sărbătoarea națională era marcată pe 23 August, în memoria insurecției împotriva Germaniei naziste din 1944. După Revoluția din 1989, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 10/1990, stabilind 1 Decembrie ca Zi Națională.
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
România celebrează Ziua Națională printr-o varietate de tradiții și obiceiuri menite să onoreze istoria și identitatea națională. În marile orașe, evenimentele oficiale includ parade militare impresionante, depuneri de coroane la monumentele eroilor și slujbe religioase de tip „Te Deum”, care comemorează sacrificiile celor care au contribuit la Marea Unire.
De asemenea, românii participă la manifestări culturale precum concerte, expoziții și spectacole de dans și teatru, care promovează patrimoniul și tradițiile locale. Arborarea drapelului tricolor și purtarea insignelor în culorile naționale sunt gesturi simbolice prin care cetățenii își arată mândria de a fi români. Totodată, Ziua Națională este marcată și prin prepararea de bucate tradiționale specifice acestei sărbători.
Ziua Unirii Principatelor Române
Pe lângă 1 Decembrie, România sărbătorește și 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ce comemorează unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, realizată sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Această zi este recunoscută ca sărbătoare națională și zi liberă, conform Legii nr. 171/2014.
