Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri: Impactul Asupra Economiei Românești
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost implementat cu scopul de a stopa „exportul de profit” al multinaționalelor. Cu toate acestea, în practică, acest impozit afectează în mod direct companiile românești, cele care contribuie semnificativ la economia locală. După doi ani de aplicare, efectele devin din ce în ce mai evidente: companii cu marje de profit mici se confruntă cu dificultăți, investițiile sunt suspendate, iar insolvențele și disponibilizările sunt în creștere, generând un climat de incertitudine economică.
Originea IMCA: O Măsură Gândită pentru Multinaționale, Dar Plătită de Români
În 2023, ideea inițială a fost de a taxa multinaționalele care își mută profitul. Totuși, legiuitorii au realizat rapid că nu pot impune un impozit diferențiat pe baza originii capitalului. Astfel, când au observat că nu pot taxa selectiv companiile străine, au decis să extindă impozitul la toate firmele mari. În România, „firmele mari” sunt, în mare parte, companii românești, respectate și cu un număr semnificativ de angajați. IMCA a ajuns să taxeze nu optimizările fiscale, ci modele de afaceri legitime cu marje mici, caracteristice în sectoare precum distribuția, carburanții, farmaceutica, agrobusinessul sau retailul tradițional.
Efectele Negative ale IMCA: Un „Medicament” Periculos
Pentru a ilustra impactul, dacă IMCA ar fi un medicament, prospectul ar menționa clar: risc crescut de insolvență în industriile cu marje mici; acumularea rapidă a datoriilor și blocaje de plată; concedieri și restructurări; supraîndatorare; creșteri de prețuri prin transferul costului. Sectoare întregi care funcționează cu marje reduse, cum ar fi distribuția de produse, carburanți, domeniul medical (unde prețurile sunt plafonate), industriile cu accize incluse în preț, logistică și transport, sunt deja afectate. Există companii care se află în pragul falimentului din cauza unei absurdități: plătesc impozit pe profit pe care nu îl au, pentru că IMCA funcționează ca un impozit minim pe profit chiar și în condițiile în care compania înregistrează pierderi. Aceasta reprezintă un paradox fiscal fără precedent în Europa.
Un Experiment Eșuat: Absența în Alte State OECD
În întreaga lume, nu există nicio țară dezvoltată care să aplice un impozit generalizat pe cifra de afaceri. Conceptul a fost discutat doar în contextul economiei digitale, pentru marii jucători care evitau impozitarea în țările în care operau. Această abordare avea o logică în acel context, însă România a transferat greșit acest mecanism în economia tradițională, unde marjele sunt mici, costurile ridicate, iar spațiul de manevră limitat.
De ce Nu a Funcționat IMCA?
Mecanismul matematic din spatele IMCA nu este viabil: se aplică un procent fix din rulaj, fără a ține cont de profitabilitate, pentru firme care, prin natura activității lor, nu pot genera marje suficiente pentru a acoperi impozitul. Drept urmare, IMCA determină insolvențe, falimente, supraîndatorări și concedieri, majoritatea afectând companii românești. Acest impozit s-a dovedit a fi un experiment fiscal nereușit, care nu a atins scopul propus și nu poate fi corectat prin simple ajustări.
Consecințele IMCA: O Obligație Nedreaptă
IMCA a devenit o obligație profund nedreaptă, distorsionantă și distructivă pentru sectoarele care operează corect și sustenabil în economia reală. Dacă nu renunțăm rapid la acest mecanism fiscal, riscurile de a pierde companiile românești corecte, care contribuie la bugetul țării și susțin economia, sunt extrem de mari.
Starea economiei românești
Economia României se află într-un proces de transformare, cu perspective variate asupra dezvoltării sale viitoare. Dan Manolescu, consultant fiscal, a subliniat importanța adaptării la noile condiții economice și fiscale. Aceasta implică o reevaluare constantă a strategiilor pentru a răspunde provocărilor actuale.
Printre aspectele esențiale menționate se numără necesitatea de a îmbunătăți colectarea veniturilor fiscale și de a asigura un climat favorabil pentru investiții. În plus, este crucial ca autoritățile să colaboreze strâns cu mediul de afaceri pentru a crea politici eficiente care să sprijine atât dezvoltarea economică, cât și stabilitatea fiscală.
Manolescu a subliniat, de asemenea, importanța educației financiare și a responsabilității fiscale în rândul cetățenilor, subliniind că aceste aspecte sunt fundamentale pentru construirea unei economii sănătoase și sustenabile pe termen lung.
