Vești importante pentru patrimoniul constănțean
Vila Regală din stațiunea Mamaia, un monument istoric de o importanță semnificativă, a făcut un pas crucial în procesul de reabilitare și conservare. Edificiul și terenul aferent vor fi supuse unui amplu proces de restaurare, conform unei legi promulgate de președintele Nicușor Dan.
Pe 29 noiembrie, președintele a semnat Legea nr. 200/2025, care aprobă Acordul-cadru de împrumut pentru Proiectul privind patrimoniul cultural și istoric din România, între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Acordul a fost semnat la Paris și București în 2024. Acesta asigură finanțarea pentru Proiectul LD 2215 (2024), cunoscut sub numele de „Temelii Culturale”, în care se regăsește și Vila Regală din Mamaia.
Costul total estimat al proiectului se ridică la 280 de milioane de euro, din care 140 de milioane provin din împrumuturi și restul reprezintă contribuția României.
Preluarea Vilei Regale de către Ministerul Culturii
Fosta Vilă Regală, o clădire monument istoric construită acum aproape un secol și lăsată în paragină, va fi transferată în proprietatea statului și administrată de Ministerul Culturii. Hotărârea de Guvern prevede declararea acestei clădiri ca fiind de interes public național, ceea ce va facilita alocarea de fonduri pentru restaurare.
Guvernul va aloca 5,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Culturii pentru preluarea Vilei Regale. Clădirea va găzdui diverse activități culturale.
Achiziția terenului aferent Vilei Regale
Primarul Municipiului Constanța, Vergil Chițac, a semnat în octombrie 2024 contractul de vânzare-cumpărare prin care terenul pe care se află Vila Regală a fost achiziționat de municipalitate. Prețul plătit a fost același cu cel de acum două decenii.
Terenul de 1,5 hectare va fi transferat statului și Ministerului Culturii, contribuind astfel la proiectul „Temelii Culturale”, destinat salvării a 14 obiective de interes național și european.
Este important de menționat că situația Vilei Regale din Mamaia a fost complexă, iar perspectiva de rezolvare a fost de lungă durată, implicând diverse dificultăți în preluarea clădirii.
Subproiecte culturale și istorice naționale
O listă cu 14 subproiecte culturale și istorice naționale a fost extinsă pentru a fi implementată în Municipiul București și în șase județe, vizând clădiri de o mare importanță culturală. Printre acestea se numără:
- Restaurarea și modernizarea completă a Operei Naționale Române din București;
- Consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;
- Restaurarea parțială a interiorului și refacerea unor instalații la Ateneul Român din București;
- Consolidarea, restaurarea și amenajarea Vilei arhitectului Paul Gottereau, care servește ca spațiu cultural al Institutului Național al Patrimoniului din București;
- Consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Administrației Fondului Cultural Național din București;
- Consolidarea și restaurarea Casei Samurcaș, parte a Muzeului Național al Ţăranului Român din București;
- Construirea unui nou corp de clădire pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București;
- Restaurarea și amenajarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu;
- Restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României;
- Restaurarea și punerea în valoare a Muzeului Sitului Arheologic Cucuteni, parte a Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași;
- Construirea sălii de spectacole a Operei Naționale Române din Iași, în continuarea investiției prevăzute în Acordul-cadru de împrumut de la BDCE pentru proiectul din 2021;
- Restaurarea și punerea în valoare a domeniului de la Tescani (jud. Bacău) – Secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” a Muzeului Național „George Enescu”;
- Restaurarea și amenajarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
- Restaurarea și amenajarea Vilei Reginei Maria din Mamaia (jud. Constanța) și amenajarea terenului aferent.
Vila Regală din Mamaia
Vila Regală din Mamaia a fost gândită de Regina Maria, care avea o afecțiune profundă pentru Marea Neagră, având în vedere că s-a născut și a copilărit pe insule. După venirea în țară, a început să aprecieze Marea Neagră, dorind să vină cât mai des la mare, deși la acea vreme era limitată de obligațiile familiale. După Marele Război, Regina Maria a avut ocazia să își dezvolte atât pasiunea pentru mare, cât și pentru construcții, având abilități artistice remarcabile și fiind parte a elitelor culturale ale epocii. Ea a ales un teren la Balcic pentru a construi un castel, inițiativă ce a fost realizată după stabilirea în Pavilionul Regal, denumit Cuibul Reginei, care reflecta amprenta Reginei Elisabeta.
După război, Regina Maria a decis să construiască un castel la Mamaia, apelând la arhitectul italian Mario Stoppa pentru a-și transforma ideile în realitate. Toate construcțiile realizate de Regina Maria au fost inspirate de viziunea ei personală, iar arhitecții erau responsabili de transpunerea acestor concepte în planuri tehnice. Regina Maria a preferat un castel mai extins pe orizontală, în loc de unul înalt, ceea ce reflectă adaptarea viziunii sale la specificul acestui loc.
Regina Maria și Castelul Regal de la Mamaia
Una dintre arhitectele celebre asociate cu regina va fi ulterior integrată în echipa care va proiecta câteva dintre vilele de la Balcic, aducând un stil caracteristic pentru litoralul Mării Negre. Acest stil se caracterizează prin orizontalitate, cu feronerie mare și terase deschise spre mare, utilizând adesea piatra, un material abundent în regiunea centrală a Dobrogei și la Balcic. Regina Maria își va construi astfel un castel regal la Mamaia.
Transformarea Mamaiei
La acea vreme, Mamaia nu semăna deloc cu ceea ce cunoaștem astăzi. Oamenii erau reticenți față de dezvoltarea acestei stațiuni, care a început în anul 1906, când primarul Ion Bănescu a decis să mute plaja de la Viile Vechi la Mamaia. Mulți considerau că Mamaia era prea îndepărtată, greu accesibilă și lipsită de confort. Astfel, Mamaia a avut un parcurs lent în câștigarea popularității, deși oferta era atractivă, terenurile fiind ieftine. Totuși, puțini se grăbeau să achiziționeze și să construiască vile.
Un proiect inovator
În perioada 1923-1924, proiectul reginei era considerat inovator, având în vedere că erau foarte puține clădiri în Mamaia. Regina își amintește că putea călări pe malul mării în stațiune, un lucru greu de imaginat astăzi, având libertatea de a galopa de-a lungul țărmului, lăsându-se purtată de vânt.
Dragostea pentru Balcic
Pe parcursul construcției castelului, Regina Maria devine tot mai atrasă de Balcic, un loc deosebit în alegerea sa pe litoralul Mării Negre. Aici, începând din 1924, va construi Castelul Tenha Yuva, continuând cu alte vile și cu Bisericuța Stella Maris. În acest context, Mamaia rămâne abandonată, fiind transferată reginei mame Elena, unde principele Mihai își petrecea zilele fericite la malul mării, venind frecvent cu mama sa.
Legătura cu istoria
Regina Maria și Regele Mihai sunt astfel profund legați de castelul de la Mamaia, care, din păcate, a devenit un loc insalubru și administrat de persoane care nu înțeleg privilegiul istoric pe care îl reprezintă. Regretatul istoric de artă Doina Păuleanu sublinia în 2020 că aceste momente astrale din viața clădirii și a stațiunii Mamaia reprezintă o epocă în care aceasta nu era doar o destinație turistică, ci un loc special pentru toți cei care o vizitau.
Vila Regală din Mamaia a fost vândută
Recent, a fost finalizat procesul de vânzare a Vilei Regale din Mamaia, un imobil cu o istorie bogată și semnificație culturală. Primarul Vergil Chițac a oficializat semnarea contractului de vânzare-cumpărare, marcând astfel un moment important pentru dezvoltarea turistică a zonei.
Decizia de a vinde vila a fost luată în urma unei analize atente a stării imobilului și a potențialului său turistic. Noul proprietar are în plan revitalizarea și modernizarea clădirii, cu scopul de a transforma Vila Regală într-o destinație atractivă pentru turiști.
În perioada următoare, se așteaptă ca lucrările de renovare să înceapă, iar autoritățile locale își exprimă optimismul în privința impactului pozitiv pe care îl va avea acest proiect asupra economiei locale și asupra imaginii stațiunii Mamaia.
