Decizia ÎCCJ privind pensiile magistraților
Motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) evidențiază faptul că noua lege afectează grav independența justiției și, în practică, elimină pensia de serviciu pentru judecători și procurori. Pe 5 decembrie, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite ale instanței supreme, care au votat în unanimitate, cu 102 din 102 judecători prezenți, pentru a sesiza Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, invocând încălcarea mai multor articole din Constituție.
Secțiile Unite consideră că acest act normativ discriminează magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, afectează în mod brutal independența justiției și contravine standardelor internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, se semnalează că legea folosește termeni ambigui, lipsind de claritate și previzibilitate.
Argumentele judecătorilor
Judecătorii subliniază că urgența invocată de Guvern pentru adoptarea legii nu a fost demonstrată, fiind bazată pe o realitate contrafactuală. Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR este considerată scoasă din context și neconformă cu documentele Comisiei Europene, care se refereau inițial la supraimpozitare, nu la modalitatea de pensionare. De asemenea, Guvernul nu a justificat motivele economice prin date clare referitoare la impactul bugetar imediate.
În ceea ce privește claritatea legislativă, legea încalcă obligațiile constituționale de previzibilitate, folosind termeni juridici inexistenți și nedefiniți, ceea ce generează confuzie și imprevizibilitate.
Impactul asupra magistraților
Referitor la efectele asupra magistraților, ÎCCJ arată că legea afectează principiul securității raporturilor juridice, producând modificări bruște. Se estimează că 66% dintre magistrații în funcție vor avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare, ajungând la 60-65 de ani, datorită eșalonării vârstei și vechimii.
Cea mai gravă problemă semnalată este discriminarea evidentă și nejustificată între categoriile de pensii de serviciu. Magistrații sunt net defavorizați, în ciuda statutului lor constituțional garantat. În timp ce pentru majoritatea categoriilor standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, pentru magistrați acesta este semnificativ mai mic, cu plafonare drastică la 70% din venitul net, comparativ cu limitele superioare (de la 80% în sus) aplicabile altor categorii.
În concluzie, judecătorii subliniază că această discriminare este nejustificată și că efortul bugetar necesar pentru plata pensiilor magistraților este minim în raport cu totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
