Decizii esențiale pentru modernizarea guvernanței corporative
Executivul a adoptat astăzi, în cadrul ședinței de guvern, două măsuri importante destinate modernizării guvernanței corporative a companiilor de stat. Aceste decizii sunt în conformitate cu criteriile OECD și cerințele din PNRR, fiind bazate pe un Memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu, elaborat în colaborare cu instituțiile de specialitate. Aceste acțiuni marchează primii pași în implementarea Strategiei și a planului de acțiune aprobat de Guvern pe 24 noiembrie 2025, vizând reformarea companiilor de stat.
Clarificarea rolurilor și mecanismelor de coordonare
Memorandumul stabilește, pentru prima dată, într-un mod clar, rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă, precum și mecanismul de coordonare și monitorizare a modernizării companiilor de stat. Aceasta se face în conformitate cu o viziune strategică integrată, care detaliază modul în care statul român își poate întări prezența în sectoarele economice esențiale. De asemenea, Memorandumul consolidează rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și introduce un mecanism interministerial destinat coordonării, monitorizării și accelerării procesului de reformă.
Obiectivele reformei și provocările de implementare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că obiectivul este de a asigura un proces eficient, profesionist și transparent, care să conducă la decizii corecte în privința listării, reorganizării sau restructurării companiilor de stat, în beneficiul economiei și al cetățenilor, conform angajamentelor asumate în PNRR. Restructurarea reprezintă un proces complex, ce necesită soluționarea problemelor ce generează datorii, condiții de muncă precare pentru angajați și servicii inadecvate pentru cetățeni. Ministerele responsabile au făcut progrese semnificative în unele dintre cele mai dificile procese de restructurare, însă este esențială colaborarea între diferite instituții pentru a lua decizii eficiente. Având în vedere termenul limită de august 2026, este crucial să stabilim un mecanism care să permită continuarea procesului până la soluționarea situației celor 1.500 de companii implicate.
Coordonarea interinstituțională a CNR9
În acest context, Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, va avea un rol central în coordonarea și monitorizarea proceselor de analiză, evaluare și implementare a reformei întreprinderilor publice. Ministerele de linie și AMEPIP vor continua să își exercite responsabilitățile proprii în acest proces. Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, ce va fi aplicată de toate ministerele și întreprinderile publice, incluzând un set standard de indicatori financiari, non-financiari, operaționali și strategici. De asemenea, CNR9 va monitoriza transmiterea datelor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP și va valida analizele referitoare la listarea și restructurarea companiilor centrale de stat, integrând rezultatele într-un raport destinat Guvernului.
Identificarea măsurilor necesare pentru întreprinderile analizate
Comitetul va centraliza și analiza datele, formulând atât diagnosticul preliminar, cât și pe cel final al companiilor incluse în lista celor care vor fi cotate sau restructurate. În plus, va identifica măsurile necesare pentru fiecare întreprindere supusă analizei, asigurându-se astfel o abordare sistematică și bine fundamentată în procesul de reformă.
Implementarea reformelor în companiile de stat
În conformitate cu Codul civil, se va realiza listarea și menținerea în activitate a companiilor de stat prin implementarea unor reforme operaționale și reorganizări, inclusiv prin fuziuni, divizări sau transformări. Guvernul va primi propuneri bazate pe concluziile analizelor efectuate, corelate cu recomandările AMEPIP. Această structura va avea rolul de a monitoriza aplicarea măsurilor aprobate de Guvern, implementate de autoritățile publice competente, și va raporta periodic stadiul reformei, semnalând eventualele întârzieri sau riscuri sistemice. Astfel, se va preveni apariția unor noi întârzieri în procesul de reformare a companiilor de stat.
Rolul comitetului și dialogul tehnic
Comitetul asigură un dialog tehnic constant cu AMEPIP pentru corelarea metodologiilor, avizarea propunerilor de reorganizare, verificarea conformității cu OUG nr. 109/2011 și armonizarea procesului de guvernanță corporativă la nivel național. De asemenea, coordonează analizele care necesită evaluare intersectorială, cum ar fi cele din domeniile energiei, transportului și industriei. CNR9 acționează ca un mecanism de coordonare interministerială, având rolul de a consolida informațiile, monitoriza progresul Reformei 9 și de a preveni blocajele instituționale, intervenind pentru soluționarea acestora.
Companiile vizate în procesul de reformă
În cadrul aceluiași Memorandum, Guvernul a aprobat lista a 17 companii propuse de ministerele de resort pentru prima etapă a procesului de reformă, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu. Selecția acestor companii a fost realizată în funcție de prioritățile și strategiile sectoriale, iar analiza va fi efectuată dintr-o perspectivă strategică integrată asupra economiei României, coordonată de CNR9, pe baza unor criterii obiective stabilite prin lege.
Etapele procesului de evaluare
Etapele evaluării, conform Memorandumului adoptat, sunt următoarele: 1. Colectarea datelor actualizate de către ministere, completate cu informații de la Ministerul Finanțelor, obținute din SAF-T; 2. Evaluarea performanței companiilor de către AMEPIP, pe baza indicatorilor financiari, operaționali și de bună guvernanță, conform OUG nr. 109/2011; 3. Consolidarea și corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Național pentru Reforma 9 (CNR9).
Lista companiilor analizate
Lista celor 17 companii incluse în procesul de reformă este următoarea:
- Societatea Electrocentrale Grup SA – Ministerul Energiei
- Societatea Electrocentrale București SA – Ministerul Energiei
- Societatea OIL Terminal SA – Ministerul Energiei
- Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA) – Ministerul Energiei
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- ROFERSPED S.A. – filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- C.F.R – I.R.L.U. S.A. – filială a CFR Marfă – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Administrare Active Feroviare S.A. – A.F – S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Feroviară de Turism S.F.T – C.F.R – S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R – pre-insolvență – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. SA – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Telecomunicații CFR S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Tipografica Filaret S.A. – filială a CNCFR S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Reparații Locomotive C.F.R – S.C.R.L Brașov – filială a CFR Călători – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Compania „TAROM” – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
De asemenea, Societatea PETROTRANS SA se află în faliment și a fost propusă de Ministerul Energiei pentru analiză, în vederea clarificării situației sale patrimoniale.
Clasificarea Companiilor de Stat în Funcție de Strategia de Reformă
Ministerele au elaborat o listă de clasificare a companiilor de stat conform criteriilor stabilite în Strategia pentru Reforma companiilor de stat. Această strategie prevede ca întreprinderile să fie evaluate nu doar pe baza cifrelor financiare, ci și în raport cu rolul lor strategic în economie și în funcționarea statului, având în vedere criterii comune și specifice fiecărui sector de activitate.
Pentru a perfecționa această analiză, se lucrează la nivelul CNR9 la Harta Sectorială 2035, care va defini rolul statului pe sectoare, clasificându-le în categorii precum actor dominant, important, selectiv sau ultim resort. Printre acestea se regăsește și pilonul Defence Industrial Base.
Categorii de Clasificare a Companiilor
1. Companii strategice esențiale: Acestea sunt implicate în infrastructuri critice, au un rol fără substitut în sectorul privat și un impact semnificativ asupra securității naționale. Intervenția necesară include investiții, consolidare și profesionalizare.
2. Companii necesare, dar ineficiente: Acestea joacă un rol public important în domenii precum transportul, serviciile de apă-canal și alte servicii publice, dar au o performanță slabă. Intervenția propusă constă în restructurarea operațională și financiară.
3. Companii neviabile economic: Aceste companii înregistrează pierderi constante și nu au un rol public justificat. Intervenția recomandată este lichidarea ordonată și recuperarea activelor.
4. Companii suprapuse sectorial: Există redundanțe în cazul în care două sau mai multe companii îndeplinesc aceleași funcții. Intervenția ar trebui să conste în fuziuni, absorbții sau consolidări.
5. Companii comerciale: Acestea operează pe o piață competitivă și nu au un rol public. Intervenția propusă include listarea, parteneriatele public-private (PPP) și atragerea de capital privat.
Criterii de Clasificare a Companiilor
A. Rol public: Se referă la infrastructura critică, obligațiile de serviciu public și relevanța strategică.
B. Performanță financiară: Include evaluări privind profitul sau pierderea, EBITDA, arieratele, subvențiile și nivelul de îndatorare.
C. Risc fiscal: Acesta se referă la expunerea bugetară, riscurile legate de arierate și impactul asupra deficitului.
D. Capacitate operațională: Se analizează productivitatea, organigramele, investițiile și activele disponibile.
E. Suprapuneri sectoriale: Identifică dublările operaționale sau teritoriale existente.
F. Relevanță strategică sectorială: Se bazează pe prioritățile sectoriale stabilite pentru 2030.
