Discuții la Curtea Constituțională despre reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României analizează, pe 10 decembrie 2025, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor pentru magistrați. Judecătorii de la ICCJ au decis, cu unanimitate, să adreseze această sesizare Curții Constituționale, considerând că proiectul ridică probleme constituționale.
În cadrul unei ședințe convocată de președintele ICCJ, Lia Savonea, cei 102 judecători prezenți au votat în favoarea sesizării Curții Constituționale pentru a-și exprima îngrijorările legate de modificările propuse pentru pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor.
Motivele sesizării
Instanța supremă a emis un comunicat în care detaliază motivele pentru care consideră că noua lege ar fi neconstituțională. Printre acestea se numără: discriminarea magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, afectarea independenței justiției, și eliminarea efectivă a pensiei de serviciu pentru magistrați. De asemenea, se menționează că legea încalcă standardele internaționale stabilite de CJUE și CEDO, precum și caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Judecătorii subliniază că noua lege ar anula efectiv pensiile de serviciu pentru magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, lăsându-i într-o situație mai defavorizată comparativ cu sistemul public de pensii. Aceasta contravine principiilor stabilite de instanțele internaționale și CCR, care garantează independența justiției.
Regimul juridic discriminatoriu
Judecătorii consideră, de asemenea, că legea în discuție creează un regim juridic dezavantajos pentru magistrați în ceea ce privește dreptul lor la pensie, în comparație cu alte categorii profesionale aflate în situații similare. În expunerea de motive a proiectului de lege nu se regăsesc fundamentări financiare clare referitoare la impactul noii reglementări.
În sistemul actual de pensii de serviciu, din cele peste 200.000 de beneficiari, 90% sunt asociați cu sectorul de apărare și ordine publică, iar restul de 10.000 de beneficiari includ magistrați și alte categorii profesionale. Costul total pentru plata pensiilor de serviciu, inclusiv pentru magistrați, a fost de 2,2 miliarde de lei, iar aceste aspecte financiare nu sunt clarificate în cadrul noii reglementări propuse.
Modificări în Sistemul de Pensiilor pentru Magistrați
Guvernul a adoptat un nou proiect de modificare a pensiilor destinate magistraților, care preconizează creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Conform noului regulament, cuantumul pensiei nu va putea depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Acest proiect a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să se apropie de valoarea ultimului salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a subliniat că pensia nu trebuie să depășească 70% din salariul net încasat anterior pensionării.
Anterior, primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea a argumentat că Guvernul nu a solicitat, în termenul stabilit de lege, avizul CSM, deși acesta are un caracter consultativ.
