Ajunul Crăciunului: Tradiții și Obiceiuri
Ajunul Crăciunului reprezintă o zi specială în care gospodinele se pregătesc intens cu ultimele preparate pentru ziua de Crăciun, sărbătoarea Nașterii Domnului, un moment de bucurie pentru toți creștinii. În România, această zi este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie.
Legenda lui Moş Ajun
Conform tradiției, Moş Ajun, un bătrân cu barbă albă și frate al lui Moş Crăciun, a poruncit oamenilor să nu mănânce până nu sărută icoana pe care o purta. Din cauza întârzierei sale, mulți oameni s-au îmbolnăvit, iar unii au murit. Aceștia s-au unit pentru a-l omorî, însă Moş Ajun a reușit să scape, trasând cureaua cu care era încins și folosind pistolul pentru a-i alunga.
Moş Crăciun și Iosif cu Maria
Un alt aspect din tradiție afirmă că Moş Crăciun a fost stăpânul staulului unde erau găzduiți Iosif și Maria. Moş Ajun, păzitor al vitelor, l-a anunțat pe Moş Crăciun că Maria urma să nască, iar acesta i-a trimis nevasta să o ajute. După naștere, Moş Crăciun a așezat pruncul Iisus sub un măr, culegând fructe pe care le arunca cu bucurie pentru a-i răsplăti pe copiii care treceau pe acolo. Moş Ajun a decedat la scurt timp după acest eveniment, iar Moş Crăciun l-a îngropat sub pomul unde fusese așezat Iisus.
Tăierea porcului și tradiții culinare
În anumite regiuni, porcii sunt tăiați în această zi sau chiar în ziua de Crăciun, evitându-se tăierea în timpul postului pentru a nu contamina vasele cu carne de porc. Se crede că, dacă persoanele miloase se află în apropiere, porcul va muri cu greu, iar carnea sa nu va fi de calitate.
Simboluri de puritate și curățenie
O tradiție populară este împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeț mic plin cu boabe de fasole albă, simbolizând puritatea sufletului. De asemenea, nu se recomandă măturarea casei în ziua de Ajun, deoarece se crede că acest lucru alungă norocul. O altă tradiție este recuperarea bunurilor împrumutate pe parcursul anului.
Obiceiuri de Ajun
La toate ajunurile sărbătorilor de iarnă, pe masă se așază două pâini, sare, pește, grâu și un pahar cu apă, crezându-se că spiritele celor decedați vin în noaptea respectivă să se hrănească din aceste preparate. În ziua de ajun, la țară se coace cozonacul.
Superstiții și credințe populare
O superstiție spune că, dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun sau de Crăciun, familia va avea parte de noroc pe parcursul întregului an. De asemenea, rachiul nu trebuie să fie prezent pe masă, deoarece este considerat o invenție a diavolului, care își bate joc de cei care îl consumă, susținând că rachiul ar trebui să fie servit înaintea tuturor bucatelor.
Tradiții de Vicleim
În tradiția românească, Vicleimul sau Irozii reprezintă obiceiul tinerilor de a reconstitui Nașterea lui Iisus Hristos, inclusiv venirea Magilor, invitația acestora de către Irod și șiretenia acestuia de a descoperi identitatea pruncului prin intermediul celor trei Crai. Adesea, acest obicei include și confruntarea cu necredința, reprezentată printr-un copil sau un cioban.
Pregătiri pentru viitor
În ziua de ajun al Crăciunului, este obiceiul ca, înainte de răsăritul soarelui, să se folosească unelte precum coasa, securea sau toporul, pentru a asigura un bun mers al vieții și al treburilor în anul ce urmează.
Traditii de Crăciun în România
Românii au început să împodobească bradul de Crăciun relativ recent. Brazii reprezintă Sfânta Treime, iar ornamentele cu care sunt împodobiți simbolizează bogăția și cunoașterea, similar pomului sacru din Grădina Edenului. În prezent, majoritatea românilor apreciază acest obicei, iar copiii așteaptă cu entuziasm Ajunul, fiindcă știu că în această noapte Moș Crăciun aduce daruri celor mai cuminți dintre ei.
Colindele și obiceiurile de Ajun
Nașterea Domnului este celebrată prin colinde, iar copiii sunt primii care colindă în dimineața de Ajun. Ei strigă la feronerie: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu de dați”. Gazdele le oferă mere, nuci și covrigi ca răsplată pentru colindat.
Se spune din vremuri străvechi că în noaptea de Ajun nu este bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, pentru că boii discută între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesle și pe care l-au încălzit cu suflarea lor. De asemenea, se crede că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid, dar această minune poate fi percepută doar de cei credincioși și cu suflet bun.
Superstiții și obiceiuri de Crăciun
O superstiție populară afirmă că în noaptea de Crăciun nu trebuie deschisă ușa nimănui, deoarece norocul va zbura din casă. Un alt obicei întâlnit în diverse regiuni ale țării constă în faptul că, în ziua de Ajun, preotul și cântăreții bisericești umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.
În Ajunul Crăciunului, pomii se leagă cu paie pentru a aduce rod bogat. De asemenea, pâinile sunt unse cu muruială de făină de grâu pentru a nu crăpa, iar cu muruiala rămasă se ung pomii din grădină, astfel încât aceștia să fie plini de roade vara. Copiii primesc bostan să mănânce, pentru a fi grași pe parcursul anului.
Obiceiuri legate de ursit
În anumite zone, fetele nemăritate țin post negru pentru a-și visa ursitul. În alte regiuni, ele lasă afară peste noapte diverse feluri de mâncare negustate, pentru ca ursitul să vină, să guste din ele și astfel să devină vizibile pentru acestea.
Încheiere
Ajunul Crăciunului este o sărbătoare bogată în obiceiuri și tradiții populare, multe dintre acestea păstrându-se cu grijă atât la sate, cât și în orașe.
