Semnificația numelui Ștefan
Numele Ștefan își are originile în greaca veche, provenind din termenul „Stephanos”, care înseamnă „coroană”, „ghirlandă” sau „cunună”, simboluri cu care erau recompensați învingătorii. Sfântul Ștefan a fost judecat și condamnat la moarte în anul 33, pentru că răspândea credința în rândul oamenilor. Românii îi acordă o mare importanță acestui sfânt, având numeroase biserici dedicate sărbătorii sale, iar numele este purtat de mulți credincioși.
Tradiții și superstiții de Sfântul Ștefan
În ziua de Sfântul Ștefan, se obișnuiește să se facă pomeniri pentru sufletele celor care au decedat în circumstanțe tragice. De asemenea, se împart pachete cu mâncare tinerilor care poartă numele mucenicului Ștefan. Creștinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau care au litigii cu persoane orgolioase sunt încurajați să aducă în casa lor o icoană a Sfântului Ștefan, sfințită în această zi. Este important să-l cinstim pe Sfântul Mucenic prin fapte bune, iar reconcilierea cu cei cu care suntem certați este binevenită.
În unele regiuni din Muntenia, se prepară Pâinicile lui Ștefan, realizate dintr-un aluat similar cu cel de cozonac, uns cu miere, formându-se pâinici rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, sunt sfințite la biserică în ziua praznicului și se împart copiilor nevoiași. Tradiția mai sugerează că, pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave, este bine să oferim o icoană a Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă, în această zi. Preoții recomandă, de asemenea, împăcarea cu cei cu care avem neînțelegeri, ca semn de respect și iubire față de Sfântul Ștefan.
O altă superstiție spune că, în ziua praznicului, este indicat să evităm călătoriile în zone montane sau în locuri izolate, deoarece acestea ar putea aduce pericole.
