Anul 2025: Un an de schimbări legislative semnificative în România
Anul 2025 va fi amintit în istoria recentă a României ca fiind unul dintre cei mai activi ani din perspectiva legislativă. Sub presiunea dezechilibrelor bugetare, a angajamentelor internaționale și a transformărilor sociale rapide, Parlamentul a adoptat o serie de legi cu impact direct asupra economiei, administrației, justiției, mediului digital și vieții de zi cu zi a cetățenilor.
De la reglementări bugetare și fiscale, până la aspecte legate de cetățenie, anticorupție, securitate cibernetică și protecția minorilor online, 2025 a fost anul în care statul a încercat să își reconfigureze prioritățile și instrumentele legislative.
Buget, pensii și echilibre financiare
Primul act normativ notabil al anului a fost Legea nr. 10/2025, adoptată și promulgată în februarie 2025, referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat. Această lege a stabilit veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii pentru întreaga perioadă, într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de presiunea asupra fondurilor de asigurări sociale.
Legea a inclus măsuri destinate să limiteze dezechilibrele financiare și a subliniat necesitatea unor reforme structurale în sistemul de pensii, cu un accent deosebit pe pensiile speciale, un subiect intens dezbătut pe parcursul anului.
Cetățenia română, redefinită prin lege
Un alt moment legislativ semnificativ a fost adoptarea Legii nr. 14/2025, publicată pe 12 martie 2025, care a adus modificări importante Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Această modificare a vizat actualizarea condițiilor pentru dobândirea, redobândirea și pierderea cetățeniei române, în contextul regional complex și al creșterii numărului de solicitări.
Legea a introdus proceduri administrative mai clare, termene stricte și reguli suplimentare de verificare, fiind justificată de autorități prin necesitatea de eficiență și securitate juridică.
Statul și activele sale: o nouă politică de proprietate
În aprilie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr. 48/2025, care a aprobat politica publică de proprietate privată a statului. Actul normativ a stabilit principii pentru administrarea, restructurarea și valorificarea participațiilor statului în companii și active strategice.
Legea a fost prezentată ca un instrument pentru profesionalizarea managementului public și îmbunătățirea transparenței, într-un domeniu afectat în trecut de pierderi și controverse.
Cooperare internațională și securitate
Primăvara anului 2025 a fost, de asemenea, marcată de adoptarea unor legi pentru ratificarea unor acorduri internaționale importante. Printre acestea se numără:
- Legea nr. 61/2025, publicată pe 13 mai 2025, care ratifică acordul de cooperare în domeniul apărării între România și Regatul Unit;
- Legea nr. 62/2025, tot din 13 mai 2025, referitoare la controlul coordonat la frontiera Galați–Giurgiulești, încheiat cu Republica Moldova;
- Legea nr. 69/2025, promulgată pe 15 mai 2025, privind cooperarea cu Ungaria în prevenirea și combaterea criminalității.
Aceste acte legislative au întărit poziția României pe scena regională și internațională, într-un context geopolitic delicat.
Vara fiscală: măsurile care au schimbat regulile jocului
Unul dintre cele mai discutate acte normative a fost Legea nr. 141/2025, publicată pe 25 iulie 2025, care a adus un pachet amplu de modificări în Codul fiscal, incluzând:
- impozitarea dividendelor,
- ajustări pentru veniturile din dobânzi și jocuri de noroc,
- modificări ale contribuțiilor sociale,
- noi taxe și tarife în domenii specifice.
Guvernul a implementat aceste măsuri cu scopul de a adapta legislația fiscală la nevoile economice actuale și de a asigura un sistem financiar mai echitabil.
Justificarea măsurilor bugetare
Aceste măsuri au fost justificate prin necesitatea de a reduce deficitul bugetar și de a respecta cerințele europene, în timp ce mediul economic a semnalat posibile efecte negative asupra investițiilor și consumului.
Anticorupție și standarde OECD
În toamna anului 2025, Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 156/2025 pe 8 octombrie, un act normativ crucial pentru alinierea României la Convenția OECD Anti-Mită. Această lege a întărit cadrul legal destinat prevenirii și sancționării mituirii, inclusiv în ceea ce privește relațiile comerciale internaționale.
Regulile mai stricte privind responsabilitatea persoanelor juridice, cooperarea judiciară internațională și recuperarea prejudiciilor au marcat un progres semnificativ în întărirea legislației anticorupție.
Minorii și mediul online: „majoratul digital”
Un alt eveniment important din acest an a fost adoptarea Legii nr. 190/2025, denumită public „Legea majoratului digital”, care a fost votată pe 6 octombrie 2025. Acest act normativ a stabilit reguli clare pentru accesul minorilor la platformele online, impunând consimțământul parental pentru utilizatorii sub 16 ani și cerințe stricte de verificare a vârstei.
Legea a impus platformelor digitale obligații suplimentare de protecție a copiilor, reprezentând una dintre cele mai ferme intervenții legislative ale statului român în domeniul digital.
Context legislativ general
Pe parcursul anului 2025, au fost adoptate și alte acte normative cu impact sectorial, cum ar fi Legea nr. 6/2025, care a adus modificări privind funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și numeroase legi de ratificare, completare sau corelare legislativă.
În ansamblu, anul 2025 a fost unul dedicat ajustărilor și repoziționărilor legislative. Deși nu toate legile au fost primite cu entuziasm, acestea reflectă o direcție clară: consolidarea fiscală, adaptarea la noile realități digitale, alinierea la standarde internaționale și o încercare de reformare a relației dintre stat și cetățean.
Efectele acestor măsuri se vor resimți pe termen mediu și lung, iar anul 2026 va fi, cel mai probabil, anul în care se va evalua dacă ambițiile legislative din 2025 se vor traduce în rezultate concrete.
