Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect istoric
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a început pe 1 ianuarie 2026 proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Conform declarațiilor oficiale, fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora fragmente semnificative din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități notabile, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu, toate contribuind la o poveste convingătoare a trecutului local. Focalizarea va fi în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului XIX și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări fundamentale pentru Constanța, care s-a transformat dintr-un oraș-port în poarta maritimă a României moderne. Totuși, nu vor fi neglijate nici alte perioade, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe o durată impresionantă, de la preistorie până în prezent.
Un capitol important din istoria Muzeului Regional al Dobrogei
În ediția din 9 ianuarie, muzeul va prezenta o pagină din istoria Muzeului Regional al Dobrogei, care a fost înființat imediat după instaurarea administrației românești în Dobrogea. Inițial, a fost un muzeu local, dar în 1935 a fost transformat în muzeu regional, aflat în subordinea Primăriei, și a funcționat în aripa stângă a Palatului Comunal, actualmente Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat în Piața Ovidiu nr. 12.
Pe 9 ianuarie 1937, în ziarul „Dobrogea Jună” a fost publicat un articol intitulat „Reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei”, din care redăm un fragment semnificativ:
„Muzeul Regional al Dobrogei, înființat de câțiva ani din inițiativa și prin munca depusă de dl. prof. univ. Constantin Brătescu, căruia i s-a destinat aripa dreaptă a palatului municipal, este în prezent în curs de organizare. Dl. Ion Micu, conservatorul muzeului, lucrează la aranjarea pieselor de care dispune, precum și la organizarea din județ a tuturor rămășițelor istorice, descoperite în urma săpăturilor efectuate anul trecut. Pe lângă secțiunea arheologică a muzeului, dl. Micu se străduiește și la aranjarea unei secțiuni etnografice aparte, unde vor fi expuse, pe lângă piesele existente, și altele care vor fi strânse în cursul acestei primăveri.”
Informații suplimentare despre această reorganizare ne-au fost oferite, decenii mai târziu, de conservatorul Ioan Micu, care a publicat în Revista Pontica nr. 12 (1972) un articol științific intitulat „Din trecutul muzeului de istorie națională și arheologie Constanța (1935-1948)”. Astfel, am aflat că Micu a fost elev al profesorului de epigrafie Grigore Florescu, a săpat împreună cu acesta la Capidava și Valu lui Traian și a fost angajat al muzeului regional din Constanța în vara anului 1935, anul în care instituția a fost deschisă publicului. În 1937, la câteva luni după publicarea articolului amintit, Micu a semnat și ghidul „Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, lucrare tipărită în 2.000 de exemplare.
Structura expoziției Muzeului Regional
Muzeul Regional, care funcționa în primărie, avea exponate expuse în lapidarium și în trei încăperi, iar expoziția era organizată în cinci mari secțiuni:
- Preistorie, paleolitic și neolitic;
- Colonizarea greacă din Pontul Stâng;
- Romanii între Dunăre și Mare;
- Evul Mediu pe meleaguri dobrogene (dominația romană, bizantină și otomană);
- Dobrogea între 1878 și zilele noastre.
Peste aceste secțiuni, muzeul regional avea o bogată colecție de exponate ce reflectau diversitatea culturală și istorică a regiunii.
Muzeul Regional și Personalitățile Care L-au Vizitat
În anul 1938, muzeul regional a fost relocat într-o clădire situată pe strada Ovidiu, clădire care ulterior a fost demolată. Această instituție a avut parte de diverse sedii în decursul timpului, unele fiind mai potrivite decât altele. În a doua jumătate a anilor ’30, Muzeul Regional a avut onoarea de a primi vizita mai multor personalități importante, printre care se numără viitorul rege al Suediei, Gustav al VI-lea Adolf, arhitecții italieni Silvio Ferri și Giuseppe Lugli, profesorul emerit Charles Upton Clark, precum și scriitorii Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu și Tudor Vianu, alături de arheologul Paul Nicorescu.
Festivitatea de Aniversare a Reginei Mărioara
Pe 9 ianuarie 1935, sala mare a Regimentului 9 Călărași din Constanța a găzduit o festivitate dedicată aniversării Alteței Sale, regina Mărioara a Iugoslaviei, fiica reginei Maria și a răposatului rege Ferdinand. Regina Mărioara, văduvă după asasinarea soțului său, regele Alexandru, la Marsilia, a rămas regina mamă a Iugoslaviei, iar fiul său minor, regele Petru al II-lea, a urcat pe tronul acestei țări. Deși regina Mărioara s-a născut pe 6 ianuarie, militarii din Constanța au sărbătorit-o trei zile mai târziu, cu ocazia vizitei atașatului militar al Iugoslaviei la București, colonelul sârb Marko Bary.
Regimentul de cavalerie din Constanța s-a distins prin eroism în timpul Primului Război Mondial, iar regina Mărioara a fost desemnată patroana și proprietara acestei unități militare, care celebra anual aniversarea sa prin ceremonii solemne.
Reclama Zilei
Se oferă piane și pianine de cele mai renumite mărci, precum și gramofoane originale His Master’s Voice, Columbia și Odeon. Este disponibil un mare repertoriu de plăci cu cele mai noi imprimări. Vizitați cel mai vechi și bine asortat magazin de instrumente muzicale, note și accesorii, Magazinul Limbidi, situat pe strada Carol, nr. 33.
