Noi reguli privind concediile medicale începând cu 1 februarie
Începând cu data de 1 februarie, se implementează noi reglementări referitoare la plata concediilor medicale. Aceste reglementări stipulează că prima zi de concediu medical nu va fi plătită nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate. Această măsură va fi valabilă până la 31 decembrie 2027 și face parte dintr-un pachet mai amplu destinat reducerii cheltuielilor bugetare în sectorul sanitar. Modificarea are un impact direct asupra veniturilor angajaților și poate genera dificultăți juridice și administrative pentru companii.
Anterior, bugetul public de sănătate începea să acopere indemnizația de la a șasea zi de concediu medical. În prezent, pragul de decontare a fost mutat, astfel încât prima zi nu mai este remunerată, iar plata din fondurile publice începe abia din a șaptea zi.
„Prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS. Angajatorul plătește zilele 2-6, iar din ziua a 7-a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate”, a declarat un expert în resurse umane. Aceasta a subliniat că schimbarea nu implică un cost suplimentar direct pentru firme, ci doar o ajustare a procedurilor. „Firmele continuă să plătească pentru cinci zile, dar decontarea începe mai târziu. Este o complicație operațională, nu una financiară directă”, a explicat aceasta.
Pentru angajați, efectul este imediat: prima zi de concediu medical nu beneficiază de plată. „Cei mai afectați sunt angajații, în special în cazul concediilor medicale scurte. Prima zi este neplătită și reprezintă o pierdere clară de venit”, a adăugat expertul. De asemenea, a subliniat că „putem observa tot mai multe situații în care angajații se prezintă la muncă bolnavi, deoarece nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la răspândirea bolilor în rândul colegilor”.
Chiar dacă nu este remunerată, prima zi rămâne considerată stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de sănătate, iar calitatea de asigurat în sistemul public nu este afectată. De asemenea, legea recent modificată a schimbat modul de calcul al indemnizației pentru bolile obișnuite, stabilind procente diferite în funcție de durata concediului. Astfel, pentru concedii de până la șapte zile, indemnizația va fi de 55% din baza de calcul, pentru perioade între opt și paisprezece zile, procentul va crește la 65%, iar pentru concedii care depășesc cincisprezece zile, va ajunge la 75%.
În acest context, angajatul va pierde integral prima zi de concediu, iar restul zilelor vor fi plătite parțial, în special în cazul concediilor scurte. Acordarea indemnizației necesită un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni, la care se pot adăuga perioade asimilate prevăzute de lege. Există, de asemenea, situații în care acest stagiu nu este necesar, inclusiv urgențele medico-chirurgicale, accidentele de muncă, bolile profesionale și alte afecțiuni grave. În aceste cazuri, indemnizația poate ajunge, de obicei, la 80% din media veniturilor brute.
Reprezentanți din domeniul juridic au subliniat că una dintre măsurile asumate de Guvern a fost reducerea cheltuielilor cu concediile medicale, care deveniseră o povară pentru sistemul public. În cadrul practicii lor, au observat că, în anumite cazuri, concediile medicale erau acordate prea ușor, fiind solicitate și aprobate în mod necorespunzător.
Clarificări privind prima zi de concediu medical
Angajatorii au ridicat frecvent întrebări cu privire la statutul primei zile neplătite de concediu medical, întrebând dacă aceasta ar trebui considerată zi de concediu medical sau concediu fără plată. Observațiile recente arată că majoritatea acestor întrebări vizează modul în care angajatorii ar trebui să abordeze ziua în care indemnizația de concediu medical nu mai este plătită. Avocatele implicate în acest proces au explicat că, din punct de vedere juridic, natura concediului rămâne neschimbată. Astfel, prima zi continuă să fie considerată zi de concediu medical, cu toate implicațiile legale, iar singura diferență este că indemnizația pentru această zi nu va mai fi acordată.
În acest context, prima zi rămâne considerată zi de concediu medical, iar contractul individual de muncă se suspendă, fiind înregistrată corespunzător în registrul REGES. De asemenea, OUG nr. 91/2025 nu are încă norme de aplicare, iar detaliile de implementare sunt în curs de clarificare.
Plata voluntară și implicațiile fiscale
Unele companii pot opta să acopere și prima zi de concediu medical în cadrul politicilor de retenție, însă această practică poate genera implicații fiscale. Dacă angajatorii decid să ofere indemnizația și pentru prima zi de concediu medical, aceasta ar putea fi considerată beneficiu salarial și ar trebui să fie impozitată corespunzător. De asemenea, poate apărea problema deductibilității fiscale a acestei cheltuieli, care depinde de politicile interne și de clasificarea fiscală a cheltuielilor.
Oana Botolan a subliniat că multe firme continuă să plătească indemnizațiile în avans, așteptând ulterior decontarea de la stat, ceea ce creează presiuni asupra lichidităților, în special în cazul companiilor mici și mijlocii. „Decontarea durează, ceea ce afectează cashflow-ul și capitalul de lucru”, a afirmat Botolan.
De asemenea, regulamentele interne trebuie actualizate, deoarece acestea stipulau anterior suportarea primelor cinci zile de concediu medical de către angajator. Angajatorii trebuie să clarifice dacă prima zi va fi plătită sau nu. În plus, avocatele au recomandat angajatorilor să desfășoare campanii de informare pentru angajați, indiferent de decizia finală referitoare la plata primei zile de concediu medical. Lipsa unei informări clare poate genera întrebări și nemulțumiri din partea angajaților.
