Modificări propuse de CNAS privind concediul medical
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) plănuiește să implementeze un exemplu de calcul care va specifica în mod clar că prima zi lucrătoare de concediu medical va fi exclusă, conform unui proiect publicat pe site-ul instituției. Această intenție a fost semnalată de consultanții fiscali.
Consultanții subliniază că această abordare modifică efectul juridic stabilit de Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, conducând la o zi suplimentară neplătită, care nu este menționată în ordonanță. Normele metodologice nu pot modifica sau completa legislația superioară, având rolul de a explica și aplica prevederile legale existente, a declarat Luminița Obaciu, membră a Comitetului Fiscal al Camerei Consultanților Fiscali.
Conform sursei, este bine cunoscut că medicul acordă concediul medical pe zile calendaristice, iar prima zi de concediu poate fi o zi nelucrătoare. În acest context, aplicarea exemplului din proiectul de norme ar putea crea situații nejustificate, în care persoanele care intră în concediu medical într-o zi nelucrătoare vor fi dezavantajate prin excluderea primei zile lucrătoare, deși legea nu prevede o astfel de penalizare financiară. Această interpretare riscă să genereze aplicări neunitare în practică, confuzie pentru angajatori și asigurați și, în consecință, posibile litigii.
Analiza conținutului proiectului scoate în evidență o problemă majoră de legalitate, deoarece exemplul de calcul inclus în norme contrazice prevederile actului normativ de bază, conform consultanților.
Regulile privind concediul medical
Conform legislației actuale, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, concediul medical este acordat pe zile calendaristice, dar indemnizația se plătește exclusiv pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu. Această regulă este esențială pentru o înțelegere corectă a mecanismului de plată și trebuie luată în considerare în interpretarea oricărei modificări ulterioare, afirmă Luminița Obaciu.
Ordonanța de Urgență nr. 91/2025 prevede că, în perioada februarie 2026 – decembrie 2027, concediul medical va fi plătit începând cu a doua zi de concediu. Astfel, textul ordonanței se referă la prima zi de concediu medical fără a distinge între zile lucrătoare și nelucrătoare. Această prevedere trebuie interpretată în corelație cu regulile generale stipulate în OUG nr. 158/2005, care subliniază plata exclusivă a zilelor lucrătoare.
În această situație, dacă prima zi de concediu medical coincide cu o zi nelucrătoare, precum o sâmbătă, o duminică sau o sărbătoare legală, nu poate exista o zi neplătită în ceea ce privește indemnizația, deoarece aceste zile nu ar fi fost plătite oricum. Prin urmare, plata indemnizației va începe cu prima zi lucrătoare a concediului medical, fără a se considera că există o zi lucrătoare neplătită, spun consultanții.
Din păcate, noul proiect al CNAS introduce o completare nepermisă la legislația primară, stipulând că un concediu medical se plătește începând cu a doua zi lucrătoare, în contradicție cu textul legal care face referire la a doua zi de concediu medical.
Modificări în Suportarea Indemnizației de Concediu Medical
Recent, a fost emis un comunicat care evidențiază anomaliile generate de noua abordare privind suportarea indemnizației de concediu medical. Această schimbare nu doar că alterează efectele juridice ale OUG nr. 91/2025, dar aduce și o incoerență tehnică în ceea ce privește împărțirea responsabilităților între angajatori și bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Conform legislației în vigoare, indemnizația de concediu medical este acoperită din fondul de salarii al angajatorului începând cu a doua zi calendaristică de concediu medical și până în a șasea zi inclusiv. De la a șaptea zi, aceasta este suportată de FNUASS. Totuși, în noul exemplu propus, în care se elimină o zi lucrătoare, nu este clar câte zile sunt acoperite de angajator și câte de FNUASS, în raport cu zilele calendaristice ale concediului.
Consultanții fiscali subliniază că „eliminarea unei zile lucrătoare din calcul, fără a o corela cu intervalele calendaristice stabilite de lege, face ca exemplul din norme să nu fie aplicabil. Aceasta conduce la situații în care numărul de zile plătite nu corespunde nici cu perioada de suportare din fondul de salarii al angajatorului, nici cu cea din FNUASS, ceea ce îngreunează aplicarea corectă și coerentă a regulilor legale.”
