Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță un nou proiect
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a inițiat proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au explicat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei. Acestea vor include evenimente semnificative, figuri importante, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și obiecte de patrimoniu, toate contribuind la o mai bună înțelegere a trecutului local. Proiectul va pune accent pe perioada care se întinde de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări radicale pentru Constanța, care a evoluat de la un simplu oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Cu toate acestea, nu vor fi neglijate nici alte perioade istorice, având în vedere că istoria acestei regiuni acoperă un interval de timp vast, de la preistorie până în zilele noastre.
Informații despre cercul artistic „Ion Băjenaru” și închiderea fântânilor
Recent, s-au adus la cunoștință detalii despre cercul artistic „Ion Băjenaru” și despre a doua închidere a fântânilor din oraș.
Pe 11 februarie 1924, a avut loc o întâlnire a cercului artistic Ion Băjenaru, organizație asociată cu societatea de cultură Astra Dobrogeană. Detalii despre discuțiile din acea zi sunt disponibile în ziarul Marea Neagră, în numărul din 12 februarie, sub titlul Viața artistică:
„În urma frumosului succes obținut cu Lăutarul din Cremona, președintele cercului artistic, dl Dimitriu-Codru, a decis să studieze comedia în trei acte, Plicul, de Liviu Rebreanu. Să sperăm că succesul obișnuit al spectacolelor oferite de tinerii artiști va oferi o nouă oportunitate dlui Dimitru-Codru de a fi apreciat pentru creațiile sale artistice, despre care s-a discutat foarte puțin în comunitatea noastră.”
Cercul literar a fost denumit după regretatul Ion Băjenaru (1863-1921), tenor român din perioada de început a operei în România, care, deși nu a avut legături directe cu Constanța, a fost onorat prin această denumire. Se pare că numele a fost ales de liderul cercului, Constantin Gheorghe Dimitriu Codru, originar din județul Dorohoi, fost actor la Teatrul Național Iași și Teatrul de Operetă. Dimitriu-Codru, elev al lui Constantin Nottara, s-a stabilit în 1918 la Constanța, unde a lucrat ca funcționar public la Primărie. De asemenea, a fost publicist, poet și regizor, având un rol activ în promovarea culturii locale și conducând trupe de artiști amatori, insuflându-le dragostea pentru scenă. În 1927, el era președintele Casei de Citire „Ion Creangă”, un cerc literar important, iar în 1928, în calitate de funcționar al Prefecturii, a fost numit director al Expoziției Semicentenarul Dobrogei. Participarea sa în diverse asociații a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării culturale a orașului în perioada interbelică.
Decizia de închidere a fântânilor
În aceeași zi, 11 februarie 1924, Serviciul Sanitar al Constanței a decis, pentru a doua oară, închiderea definitivă a fântânilor din oraș. O astfel de hotărâre fusese luată anterior, dar aplicarea ei a fost defectuoasă. Conform unui articol din ziarul Marea Neagră, scris de un jurnalist cu pseudonimul Spartacus, această decizie a fost motivată de problemele întâmpinate în exploatarea fântânilor.”
Închiderea Fântânilor din Oraș din Motive de Sănătate Publică
Serviciul Sanitar a decis să închidă definitiv fântânile din oraș, având în vedere nerespectarea dispozițiilor impuse, esențiale pentru redeschiderea acestora. Printre abaterile grave ale fântânarilor s-a numărat și furnizarea de apă brutarilor, care a fost utilizată pentru producerea pâinii. Această măsură, deși întârziată, este binevenită, iar speranța este că va fi una definitivă, având în vedere că sănătatea publică nu poate fi compromisă pentru interesele private ale unor indivizi.
Problemele cu Apa de Calitate în Oraș
Într-un material din luna ianuarie, s-a subliniat faptul că apa de calitate reprezenta o problemă majoră pentru comunitate. Fântânarii de pe strada Mangaliei și din Anadolchioi nu respectau normele de igienă în ceea ce privește extragerea și depozitarea apei, ceea ce crește riscul de îmbolnăviri severe. De-a lungul câtorva luni, fântânile au fost închise, iar fântânarii au fost sancționați și obligați să respecte anumite reglementări și să corecteze deficiențele constatate. Deși acestea au fost redeschise ulterior, problema a persistat și în anii următori.
