Sărbătoare semnificativă pentru credincioși pe 17 februarie 2026.

Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron

În data de 17 a acestei luni, se sărbătorește pomenirea Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron. Acest sfânt a trăit în perioada împăraților Maximian și Maximin, fiind originar din mitropolia Amasiei, din satul Himialon. Încadrat recent în oastea tironilor și făcând parte din grupul prepozitului Vringa, a fost chemat la cercetare, unde a mărturisit că Hristos este Dumnezeu, disprețuind idolii elinilor, pe care i-a considerat statui neînsuflețite și lucruri făcute de mâna omului.

Primind timp să reflecteze, el nu a pierdut această ocazie, ci a săvârșit o faptă remarcabilă, arzând cu foc statuia pe care elinii o considerau mama idolilor. Capturat și mărturisind că el a fost cel care a dat foc statuii, a fost supus unor chinuri variate, sfârșind în cuptorul aprins. Pomenirea lui se face la mănăstirea sa din Torachia, în prima sâmbătă a Postului Mare, zi în care a realizat o minune notabilă, izbăvind poporul ortodox de alimentele oferite idolilor.

Minunea colivei săvârșită de Sf. Teodor Tiron

La 50 de ani după moartea Sfântului Teodor, împăratul Iulian Apostatul, dorind să disprețuiască creștinismul, a ordonat guvernatorului din Constantinopol să stropească proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor i s-a arătat în vis Arhiepiscopului Eudoxie, cerându-i să avertizeze creștinii să nu cumpere nimic din piață, ci să mănânce grâu fiert cu miere (colivă). În amintirea acestei minuni, biserica ortodoxă sărbătorește anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, în prima sâmbătă a Postului Mare. Vinerea seara, în cadrul Sfintei Liturghii a Darurilor Înainte Sfințite, se cântă Canonul Sf. Mare Mucenic Teodor, compus de Sf. Ioan al Damascului.

După această slujbă, coliva este sfințită și împărțită credincioșilor. Sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Teodor a fost stabilită în timpul Patriarhului Nectarie al Constantinopolului (381-397).

Pomenirea Sfintei Mariamna

În aceeași zi, se face și pomenirea Sfintei Mariamna, sora Sfântului Filip Apostol. După înălțarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Sf. Filip se afla în Ierapole alături de Vartolomeu și de Mariamna, pentru a propovădui cuvântul lui Hristos, când a fost spânzurat. În timpul execuției, el s-a rugat la Dumnezeu, iar antipatrul și poporul aflat sub autoritatea sa au fost înghițiți de pământ. Ceilalți, temându-se, s-au rugat de Sf. Vartolomeu și de Sf. Mariamna, care se aflau și ei spânzurați, pentru a nu păți același lucru. Astfel, Vartolomeu și Mariamna s-au rugat pentru salvarea acestora, iar Filip nu a mai fost distrus, ci a scos afară pe cei care fuseseră înghițiți. Totodată, antipatrul și soția sa, Ehidna, au rămas sub pământ.

După acest eveniment, Vartolomeu și Mariamna au fost eliberați. Vartolomeu s-a dus în India, unde a fost răstignit și și-a găsit sfârșitul, iar Mariamna, ajungând în Licaonia, a continuat să propovăduiască cuvântul lui Hristos, botezând mulți oameni, sfârșind în pace.

Pomenirea Preacuviosului Părinte Auxiviu

În această zi, este comemorat preacuviosul părinte Auxiviu, episcopul Solonului din Cipru. Sf. Auxiviu s-a născut la Roma, într-o familie bogată și a crescut alături de fratele său, Tempstagoras. De mic, și-a manifestat talentele remarcabile, având ușurință în a studia științele antice în școlile romane. Cu toate acestea, părinții săi își doreau ca el să se căsătorească, așa că tânărul a decis să fugă de acasă, îndreptându-se spre est.

După ce a ajuns în Cipru, s-a așezat în Limnits, aproape de orașul Soli, unde, prin mila Domnului, l-a întâlnit pe Sf. Apostol și Evanghelist Marcu, care propovăduia Cuvântul lui Dumnezeu în Cipru. Sf. Marcu l-a numit episcop în Soli, iar Auxiviu a plecat spre Alexandria pentru a răspândi învățăturile creștine.

Ajungând la porțile de vest ale orașului, s-a stabilit lângă templul păgân dedicat lui Zeus. Cu timpul, a reușit să convertească la creștinism atât preotul păgân local, cât și alți închinători la idoli. Într-o zi, Sf. Iraclid, care fusese deja sfințit episcop în Cipru de către Sf. Marcu, a venit să se consulte cu Auxiviu despre cum să propovăduiască Evanghelia lui Hristos.

Într-o altă zi, Sf. Auxiviu se afla într-o piață și le vorbea oamenilor despre Hristos. Multe persoane, impresionate de semnele și minunile pe care le făcea, au început să creadă în Hristos. Majoritatea celor convertiți erau țărani din satele învecinate. Un bărbat pe nume Auxiniu a rămas alături de sfânt și l-a slujit până la sfârșitul vieții sale. Ulterior, fratele lui Auxiviu, Tempstagoras, s-a întors la Roma, unde a fost creștinat împreună cu soția sa, devenind preot și slujind într-una dintre bisericile din acea zonă. Sf. Auxiviu a condus dioceza timp de 50 de ani, murind în pace în anul 102, lăsându-l pe discipolul său Auxiniu în scaunul episcopal.

Pomenirea Preacuviosului Părinte Teostirict

Tot în această zi, se pomenește și preacuviosul părinte Teostirict.

Aflarea Sfinților Moaște ale Sfântului Mina Calicheladul

În aceeași zi, se celebrează aflarea sfinților moaște ale sfântului Mina Calicheladul, cunoscut și sub numele de cel cu bun glas. În timpul domniei împăratului Marcian, fericitul Mina s-a arătat într-o noapte unui bărbat pe nume Filomat, care aparținea unei școli numite a canaților. Sf. Mina i-a dezvăluit că se află îngropat sub pământ, în apropierea mării, la marginea cetății, indicându-i exact locul. A doua zi, Filomat a împărtășit visul său prietenului său Marian Numeriu, care l-a spus împăratului. Acesta a trimis imediat ostași la locul indicat. Săpând cu grabă, au descoperit un sicriu de fier, în interiorul căruia se aflau moaștele sfântului. Pe sicriu erau scrise litere care indicau anii de când sfintele moaște fuseseră așezate acolo. Calculând anii, au realizat că trecuseră deja patru sute de ani, iar poporul a slăvit pe Dumnezeu pentru această descoperire.

Pomenirea Cuviosului Părinte Salaman

În această zi se mai pomenește și cuviosul părinte Salaman, originar din cetatea Persana, care se află la apus.

Viața Sfântului Salaman

Râul Eufrat se află în apropierea unei așezări monahale, unde un sfânt a adoptat viața de sihastru. A găsit o căsuță în satul situat pe malul opus al râului și s-a zidit viu în interiorul acesteia, fără a lăsa nicio ușă sau fereastră. O singură dată pe an, săpând o mică deschizătură în pământ, primea hrana necesară. Nu a avut niciodată vreo comunicare cu oamenii, dedicându-se exclusiv lui Dumnezeu și propriei sale meditații. Oamenii din cetatea sa natală, trecând râul noaptea, l-au luat cu ei fără ca el să se împotrivească, deși nu a făcut-o cu plăcere. După câteva zile, locuitorii satului de peste râu l-au adus înapoi, în aceleași condiții.

Episcopul cetății, dorind să-i ofere darul preoției, a distrus o parte din căsuța unde sfântul locuia, intrând înăuntru. După hirotonie, în care sfântul nu a rostit niciun cuvânt și nu a răspuns la întrebările episcopului, acesta a plecat, ordonând refacerea zidului căsuței. Astfel, cuviosul Salaman a trăit în totală înfrânare și sihăstrie, dedicându-se meditației asupra celor divine, plăcând astfel lui Dumnezeu și sfârșindu-și viața în pace, devenind un izvor de multe minuni după moarte.

Pomenirea Împăraților Marcian și Pulcheria

În această zi se sărbătoresc și binecredincioșii împărați Marcian și Pulcheria, care sunt pururea pomeniți.

Viața Sfântului Nou Mucenic Teodor Vizantiul

De asemenea, se face pomenirea sfântului noului mucenic Teodor Vizantiul, care a mărturisit în Melitina în anul 1795, având o moarte violentă prin sugrumare. Sf. Teodor s-a născut în 1774, în Neocorion, lângă Constantinopol, din părinți evlavioși. A lucrat în palatul sultanului, unde s-a convertit la islamism. În urma unei epidemii de ciumă în Constantinopol, și-a dat seama de gravitatea alegerii sale și s-a întors la creștinism. A plecat la Kios și apoi la Melitina, unde a mărturisit credința în Hristos în fața autorităților musulmane, fiind închis, torturat și spânzurat de turci în anul 1795.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.