Analiza Stadiului Planului Național de Redresare și Reziliență
Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență a avut astăzi o întâlnire pentru a evalua progresele înregistrate în implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în cererile de plată, sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Discuțiile au vizat aspectele restante legate de cererile de plată 3 și 4, transmise Comisiei Europene, precum și pregătirile pentru cererile de plată 5 și 6, care urmează a fi trimise în perioada următoare.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat ministerelor responsabile de reforme și investiții să intensifice activitatea și să găsească soluții pentru a depăși eventualele obstacole, astfel încât România să-și îndeplinească angajamentele până la 31 august 2026. El a subliniat importanța plății rapide a facturilor pentru lucrările realizate în cadrul proiectelor.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va avea două dimensiuni. Va exista răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv posibilitatea revocării din funcție în cazul în care România va pierde fonduri din PNRR. În ceea ce îi privește pe directorii și personalul din administrație, nu este acceptabil ca aceștia să primească bonusuri din fonduri europene dacă țara noastră suferă pierderi financiare”, a declarat prim-ministrul Bolojan.
De asemenea, premierul a subliniat necesitatea monitorizării periodice a progresului reformelor și investițiilor din cadrul PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru a discutat cu reprezentanții ministerelor despre stadiul țintelor și jaloanelor stabilite.
„Dacă anul trecut am reușit să creștem absorbția PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să accelerăm și mai mult acest proces pentru a dubla suma. Fac apel la fiecare minister să transmită, până la sfârșitul săptămânii, informații actualizate cu privire la progresele realizate și un calendar al activităților planificate, pentru a avea un status actualizat al implementării”, a afirmat ministrul Pîslaru.
Fondurile destinate contribuției României la proiectele PNRR vor fi asigurate în continuare. Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a specificat că bugetul pentru anul 2026 va include sume cu 70% mai mari comparativ cu anul anterior, ceea ce va permite ca cofinanțarea națională a PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei. Autoritățile publice locale vor beneficia de bugete istorice, facilitând astfel implementarea proiectelor din PNRR.
La întâlnire au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri, secretari de stat din ministerele coordonatoare de reforme și investiții, precum și membri și invitați permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Importanța PNRR pentru Dezvoltarea României
PNRR are un rol esențial în sprijinirea dezvoltării României, având în vedere programele și proiectele cheie destinate consolidării rezilienței, capacității de reacție la crize, adaptabilității și potențialului de creștere economică. Aceste obiective sunt susținute prin reforme structurale și investiții strategice, finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Proiectele de plată pentru PNRR până în 2026
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu alte instituții guvernamentale, lucrează intensiv pentru a asigura îndeplinirea proiectelor incluse în cererile de plată până la data de 31 august 2026. Aceste eforturi sunt menite să respecte termenii negociați cu Comisia Europeană, având ca scop obținerea fondurilor necesare reformelor și investițiilor din cadrul PNRR.
Cereri de plată și termene
România are în total 6 cereri de plată, conform noii decizii a Consiliului. Ultimele două cereri de plată, nr. 5 și 6, vor fi transmise în anul 2026, iar termenul limită pentru cererea de plată finală este 30 septembrie 2026. Cererea de plată nr. 5 va conține 28 de ținte și jaloane aferente componentei de asistență financiară nerambursabilă, iar cererea de plată nr. 6 va include 151 de ținte și jaloane ce se referă atât la asistența financiară nerambursabilă, cât și la cea rambursabilă.
Progresul României în PNRR
Până în prezent, România a realizat progrese semnificative, depășind 50% din valoarea totală a PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, țara a primit un total de 10.722.201.578 euro, din care 6.402.360.157 euro pentru componentele de asistență financiară nerambursabilă și 4.319.841.421 euro pentru cele rambursabile. Această sumă include pre-finanțarea și sumele încasate pentru cererile de plată nr. 1, nr. 2 și parțial pentru cererea de plată nr. 3.
