Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, un proiect intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Conform declarațiilor reprezentanților instituției, fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități deosebite, fapte cotidiene reflectate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care, în mod subtil, dar convingător, ilustrează povestea locului. Proiectul se va concentra în principal pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră caracterizată de transformări semnificative pentru Constanța, evoluând de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte epoci vor fi incluse, având în vedere că istoria acestei regiuni se întinde pe o perioadă impresionantă, de la preistorie până în zilele noastre.
1 Martie – O zi simbolică pentru români
În cultura românească, ziua de 1 Martie reprezintă mai mult decât începutul primăverii; este o zi a renașterii, speranței și gesturilor simple, pline de însemnătate. Tradiția mărțișorului a fost păstrată pe aceste meleaguri de secole, iar continuitatea acesteia este descrisă de Simion Florea Marian în lucrarea sa „Sărbătorile la români. Studiu etnografic” (1898). Acesta subliniază obiceiul din multe regiuni, inclusiv Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, de a lega la 1 martie copiilor o monetă de argint sau de aur la gât sau la mână. Această monedă, de obicei agățată de o panglică roșie sau un fir de mătase roșie și albă, este cunoscută sub denumirea de mărțișor, mărțiguș sau marț.
Scopul oferirii mărțișorului este ca cei care îl primesc să aibă noroc pe parcursul anului, să fie sănătoși și curați ca argintul, iar cu venirea primăverii să fie ferecți de friguri pe timpul verii. Mărțișorul este considerat un talisman, menit să aducă protecție și noroc purtătorului său. Totuși, Simion Florea Marian subliniază că pentru a-și îndeplini rolul, acesta trebuie purtat cu grijă și respect.
Tradiția mărțișorului în presa interbelică
Presa din perioada interbelică nu doar că surprinde farmecul tradiției, ci evidențiază și efervescența comercială asociată acesteia. Într-un articol intitulat „Ploaia de mărțișoare”, publicat în Realitatea Ilustrată pe 3 martie 1937, se descriu cu amănunte „vitrinele care freamătă de invazia luminoasă, multicoloră și poliformă a stolului de giuvaericale care vestesc primăvara”. Articolul menționează cum, pe albastrul catifelelor, sunt expuse sute și mii de mărțișoare realizate din metal fin, abanos sau coraliu, împodobite cu pietre prețioase sau sticlă, imită rubinul, smaraldul, safirul și ametista. Cei cu resurse mai modeste își oferă iluzia de a dărui o bijuterie prețioasă surorii, iubitei sau nepoatei, având posibilitatea de a achiziționa aceste obiecte cu prețuri accesibile, cum ar fi 19 lei.
Tradiția Mărțișorului și Semnificația sa Culturală
În fiecare primăvară, tradiția de a oferi mărțișoare captează atenția și imaginația multora. Acest simbol al norocului și al speranței este reprezentat în diverse forme și culori, iar semnificația sa profundă se regăsește în obiceiurile populare transmise din generație în generație. Mărțișorul, adesea purtat pe haine, este considerat un aducător de noroc, mai ales în preajma primelor zile ale lunii martie.
În acest context, se spune că un mic elefant din fildeș, cu trompă de mărgean și ochi de diamant, ar putea aduce noroc purtătorului său. Acesta ar fi legat cu un lănțișor de platină la încheietura mâinii, simbolizând nu doar bunăstarea, ci și o legătură strânsă cu cei dragi. Cei care oferă mărțișoare își manifestă afecțiunea și dorința de bine pentru cei din jur, având în vedere că fiecare cadou este un simbol al unei dorințe ascunse.
În trecut, mărțișorul era oferit cu emoție, tinerii și fetele fiind cei mai entuziasmați în această privință. Într-un articol din 1937, se subliniază că în Vechiul Regat exista obiceiul ca fiecare individ să poarte un mărțișor, semnificând o dorință sau un noroc așteptat. Era un moment special în care părinții ofereau copiilor mărțișoare care reflectau gândurile și dorințele lor.
În universul copilăriei, 1 Martie era sărbătorit cu bucurie. O elevă din Constanța, pe nume Corina I. Cernescu, a descris cu sinceritate emoția de a primi un mărțișor, evidențiind cum acesta strălucea în cutiuța sa. Alți copii legau mărțișorul de venirea primăverii, de florile care începeau să răsară și de jocurile în aer liber.
Poezia a fost un alt element care a îmbogățit atmosfera primăverii. Într-o publicație din 1899, versurile lui N. Rădulescu-Niger evocau imagini din tradițiile legate de primăvară și personificau natura cu personaje ca Baba-Dokia, care așteptau cu nerăbdare sosirea sezonului cald.
Într-o notă mai umoristică, un ziar din acea vreme a ilustrat cum oamenii alergau să cumpere mărțișoare, considerându-le un talisman pentru viitor. Această efervescență continuă să bifeze mărțișorul ca simbol al tradiției și al speranței în fiecare an, aducând laolaltă comunitățile în sărbătoarea primăverii.
Prețul cașcavalului vechi atinge 40 de lei pe kilogram
Într-o recentă analiză a pieței locale, s-a constatat că prețul cașcavalului vechi a ajuns la 40 de lei pentru un kilogram. Această creștere a prețului reflectă tendințele actuale de consum și cererea crescută pentru produse lactate de calitate superioară.
Consumul de cașcaval vechi a devenit tot mai popular printre iubitorii de brânzeturi, iar acest lucru a determinat comercianții să ajusteze prețurile. Această situație ar putea influența și alte produse din aceeași categorie, ceea ce merită urmărit în perioada următoare.
