Anunțul primăverii în tradiția românească
Anotimpul reînvierii naturii, marcat de sărbătoarea „Dragobete – Cap de primăvară” pe 24 februarie, începe oficial pe 1 Martie, zi asociată cu Baba Dochia și firul bicolor alb-roșu, despre care se spune că a fost împletit de aceasta în timp ce urca cu oile la munte. Conform reprezentanților Muzeului de Artă Populară Constanța, primele 9 (uneori 12) zile ale lunii „Mărțișor” sunt caracterizate printr-o instabilitate meteorologică accentuată și sunt supravegheate de Baba Dochia, care își necăjește nora, soția lui Dragobete.
Una dintre legendele populare ce o au în centrul atenției pe Baba Dochia povestește că aceasta și-a trimis nora, în mijlocul iernii, să aducă fragi. Lui Dumnezeu, care a luat forma unui moșneag, i s-a făcut milă de tânăra nevastă, oferindu-i fructele de pădure pentru soacra sa. Crezând că primăvara a sosit, Baba Dochia a pornit spre munte cu turma de oi, îmbrăcată în nouă cojoace, pe care le-a lepădat treptat din cauza vremii frumoase. Pe drum a găsit o monedă găurită, pe care a transformat-o în ceea ce numim astăzi Mărțișor, trecând-o prin firul alb-roșu pe care îl torcea. Ajunsă în vârf, vremea s-a schimbat brusc, iar după o ploaie puternică a venit un ger cumplit, astfel încât Baba Dochia și turma sa s-au transformat în stane de piatră.
Capriciile lunii martie
Folclorista Elena Niculiță-Voronca, în lucrările sale publicate în 1903, descria vremea capricioasă a lunii martie, menționând că „Dochia are 12 zile, numite «zilele babei», în care vremea este extrem de schimbătoare; când soare, când ploaie, când ninsoare, când furtună. Aceste zile, dacă nu se petrec de ziua ei, se desfășoară ulterior. Unii afirmă că «zilele babe» sunt 24: 12 înainte și 12 după. În total, sunt 40 de zile uricioase asociate cu Dochia, incluzând zilele sturzului, mierlei, cocostârcilor și mieilor, când vremea nu este favorabilă.”
