Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează un nou proiect
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Conform declarațiilor oficialilor instituției, fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora fragmente semnificative din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități notabile, fapte cotidiene documentate în presa vremii, precum și descoperiri arheologice sau obiecte de patrimoniu care, prin detaliile lor, ilustrează povestea trecutului local.
Proiectul va pune accent în special pe perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o eră de transformări profunde pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nu vor fi ignorate nici alte epoci, având în vedere că istoria acestui teritoriu se întinde pe o perioadă impresionantă, începând din preistorie și până în prezent.
O pagină din istoria monumentului triumfal de la Adamclisi
Azi, ne este prezentată o filă din povestea monumentului triumfal de la Adamclisi, subiect discutat în cadrul unei conferințe desfășurate la Viena, susținută de Otto Bendorf, unul dintre cei doi specialiști care l-au sprijinit pe Grigore Tocilescu în cercetările legate de acest monument.
Informațiile prezentate în capitala Austriei au fost consemnate în ediția din 5 martie 1895 a ziarului „Dacia”.
Contribuția lui Grigore Tocilescu
Grigore Tocilescu a dedicat o mare parte a activității sale vestigiilor de la Adamclisi, realizând cercetări atât la Monumentul triumfal, cât și la cetatea Tropaeum Traiani, între anii 1881-1909, an în care a decedat. Descoperirile sale au fost apreciate de experți din întreaga lume.
În perioada 1890-1895, Tocilescu a beneficiat de sprijinul a doi prestigioși oameni de știință germani în studiul monumentului triumfal, situat la aproximativ doi kilometri de actuala localitate Adamclisi. Aceștia au fost arhitectul Georg Niemann și arheologul Otto Bendorf, care, împreună cu Tocilescu, au publicat în 1895, la Viena, o monografie remarcabilă intitulată “Das Monument von Adamclisi, Tropaeum Traiani” – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi, Tropaeum Traiani”.
Despre Otto Bendorf
Otto Bendorf (1838-1907) a fost un nume proeminent în domeniul arheologiei europene, având funcții de profesor universitar la Zurich, Praga și, în special, Viena. De asemenea, a fost fondator și director al Institutului Austriac din Atena. A efectuat cercetări în numeroase situri arheologice din Roma, Sicilia, Grecia și Asia Minor, având descoperiri semnificative în sud-vestul Turciei și la Efes.
Fragmente din conferința lui Otto Bendorf
În cadrul conferinței sale, Otto Bendorf a menționat: „Printre monumentele prin care popoarele antice își celebrau izbânzile, cel mai obișnuit era Trophea, avându-și originile în tradiția greacă. Ideea acestor monumente provine din imaginația populară, care concepea că sufletele celor decedați pot influența rău și că trebuie să ne apărăm de această influență… O prăjină era înfiptă pe un loc înalt, care domina câmpul de luptă, iar pe un alt lemn transversal se agăța armura războinicului ucis, iar în vârf se punea coiful. Această amintire și, totodată, sperietoare, avea rolul de a răspândi frica și de a lăuda divinitatea care a asigurat victoria. Din astfel de monumente a derivat ideea de a construi ziduri de piatră, în forme variate, care s-au dezvoltat artistic, mai ales la romani… Arhitecții romani au preluat această idee și au dezvoltat-o într-un mod semnificativ.”
Bendorf și trofeul de la Adamclisi
Bendorf a continuat conferința sa, realizând comparații cu alte trofee romane din antichitate care nu mai există, precum monumentul de la Adamclisi. În fața auditoriului din Viena, el a prezentat trofeul, metopele și celelalte elemente arhitecturale, toate documentate ulterior într-o monografie ce urma să fie publicată în curând. Bendorf a subliniat că metopele și trofeul au fost găsite dispersate în jurul nucleului monumental și a oferit o explicație pentru starea lor: „Numai un cutremur ar fi putut să dărâme throphea care încorona monumentul și să inițieze o distrugere pe care apoi niște brațe barbare au continuat-o. Adamclisi poate fi considerat, cu drept cuvânt, actul de naștere al națiunii române”.
