Controverse în Legislația Securității la Incendiu
Un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Guvern, destinat modificării legislației privind securitatea la incendiu, a generat o intensă dezbatere în rândul mediului de afaceri, înainte de a fi analizat în Consiliul Economic și Social (CES). Deși scopul acestui act normativ este de a spori responsabilitatea și siguranța în domeniul construcțiilor, forma actuală a acestuia riscă să aibă efecte economice negative majore, inclusiv blocarea investițiilor, scăderea veniturilor la bugetul de stat și retragerea din piață a unor profesii vitale, cum ar fi proiectanții și arhitecții.
În prezent, ultima oportunitate de a corecta proiectul înainte de adoptare este dezbaterea din CES. Proiectul de OUG propune modificarea Legii 307/2006, care reglementează apărarea împotriva incendiilor, și a Legii 10/1995, referitoare la calitatea în construcții, acte normative esențiale pentru sectorul construcțiilor. Scopul declarat al modificărilor este de a întări responsabilitatea în lanțul de control al calității și de a preveni tragediile cauzate de nerespectarea normelor de securitate la incendiu.
Problema a fost semnalată de organizații profesionale de prestigiu, precum cele ale arhitecților și inginerilor, dar și de autoritățile locale și organizațiile de afaceri. Acestea nu contestă obiectivul ordonanței, ci modul în care acesta este reflectat în textul legislativ. În special, inițiativa transferă o parte din responsabilitatea execuției lucrărilor de pe șantier către proiectanți, deși aceștia nu au competențele legale necesare pentru a controla lucrările executate.
Responsabilități și Provocări
Una dintre cele mai contestate prevederi obligă proiectanții să supravegheze execuția lucrărilor și să notifice autoritățile în cazul în care observă neconformități legate de securitatea la incendiu. În sistemul actual, această responsabilitate revine altor actori, cum ar fi dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția (RTE) și inspectorii autorităților competente. Proiectanții au un rol diferit, axat pe elaborarea documentației tehnice și pe oferirea de asistență tehnică la cerere. Astfel, proiectul de OUG introduce o obligație de control pentru un proces pe care proiectantul nu îl gestionează și pentru care nu are mandat contractual sau competențe profesionale.
Organizațiile din domeniu subliniază că această suprapunere de responsabilități poate crea un vid de responsabilitate, mai degrabă decât o consolidare a siguranței. Un alt aspect critic este regimul sancțiunilor prevăzut în proiect, care introduce o infracțiune ce penalizează proiectarea fără respectarea normelor de securitate cu închisoare de la 1 la 5 ani, în cazul în care viața persoanelor este pusă în pericol. Problema este că norma penală nu necesită un rezultat concret, precum o vătămare sau deces, și nu stabilește clar vinovăția printr-o expertiză independentă. Astfel, un control tehnic ar putea conduce la o anchetă penală pentru un „pericol abstract”, chiar și în absența unor consecințe reale.
Impact Economic
Organizațiile profesionale consideră că o astfel de formulare generează un risc juridic excesiv pentru proiectanți și arhitecți, creând o „capcană penală” ce ar putea descuraja asumarea semnăturii pe proiecte. Impactul economic al acestor modificări ar putea fi devastator, având potențialul de a bloca investițiile. Industria construcțiilor, fie că este vorba de proiecte publice sau private, se bazează pe responsabilități clar definite între proiectare și execuție. Dacă proiectantul devine responsabil penal pentru modul în care sunt realizate lucrările pe șantier, atunci ar trebui să aibă control efectiv asupra execuției, ceea ce nu este fezabil.
Consecințele unei posibile refuzări a semnăturii pe proiecte
Perspectiva anticipată de organizațiile profesionale este clară: proiectanții ar putea decide să nu mai semneze proiecte din cauza riscurilor penale asociate. Această situație ar putea genera o serie de efecte negative, inclusiv:
- blocarea sau întârzierea proiectelor de construcții,
- reducerea investițiilor în sectorul imobiliar și în infrastructură,
- scăderea veniturilor la bugetul de stat,
- pierderi de locuri de muncă în domeniul proiectării și arhitecturii.
Corecțiile sugerate de mediul de afaceri și profesioniștii în arhitectură
Numeroase organizații profesionale și patronale au propus amendamente menite să corecteze textul ordonanței. Aceste propuneri nu elimină responsabilitatea proiectanților, ci o clarifică, limitând-o la aspectele pe care aceștia le pot controla efectiv. Printre modificările sugerate se numără:
- obligativitatea ca proiectantul să notifice autoritățile doar în cazul neconformităților grave pe care le constată personal, în domeniul său de specialitate;
- eliminarea sancțiunilor pentru situațiile pe care proiectantul nu le poate verifica;
- introducerea unui sistem proporțional de sancțiuni pentru erorile de proiectare.
Modelul propus face distincția între eroarea profesională, pericolul real și cazurile în care există victime, astfel încât răspunderea penală să fie aplicată doar în situațiile grave. Această abordare are ca scop protejarea profesioniștilor din domeniu și asigurarea unei practici responsabile.
