Comisia Europeană deschide procedură de infringement împotriva României și Austriei
Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României și Austriei în domeniul energiei. Dacă aceste țări nu se conformează cerințelor, riscă să primească sancțiuni din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Acest demers a fost anunțat printr-o scrisoare de punere în întârziere, referitoare la neîndeplinirea obligațiilor, deoarece cele două state nu au transmis informațiile necesare în Planurile Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), care trebuiau depuse cu un an în urmă, până pe 15 martie 2025.
Ce reprezintă PNIESC
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice al României a fost publicat de Comisia Europeană în octombrie 2024, în perioada în care Sebastian Burduja ocupa funcția de ministru al Energiei. PNIESC cuprinde 89 de politici și măsuri menite să crească utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și să implementeze soluții inovatoare în diverse sectoare economice.
Printre obiectivele principale ale planului se află reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, față de nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru 2050. De asemenea, România are ca țintă ca până în 2030, 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, axându-se pe energia eoliană, solară și biomasă.
Obligațiile statelor membre
În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunii climatice (Regulamentul (UE) 2018/1999), statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei la fiecare doi ani progresele realizate în implementarea planurilor naționale integrate. Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să prezinte progresele înregistrate în implementarea PNIESC-urilor pentru perioada 2021-2030, cu accent pe obiectivele, țintele și contribuțiile în cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice.
Ce urmează
Comisia Europeană a stabilit cerințele precise pentru conținutul acestor rapoarte, incluzând diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 și Legea europeană privind clima (Regulamentul (UE) 2021/1119). Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă doar atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. Aceste planuri sunt esențiale pentru a demonstra modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice.
România și Austria au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde cererii Comisiei. În absența unui răspuns adecvat, Comisia ar putea decide să emită un aviz motivat, continuând astfel procesul de infringement.
Comisia Europeană acționează împotriva neîndeplinirii obligațiilor
Comisia Europeană a luat decizii importante în cadrul pachetului actual de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, incluzând 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate. Aceste măsuri vizează asigurarea respectării legislației Uniunii Europene de către statele membre.
În plus, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu două cazuri specifice. Totodată, 44 de cazuri au fost închise datorită colaborării eficiente dintre statele membre și Comisie, care a dus la remedierea neîndeplinirii obligațiilor și la conformarea cu reglementările UE, conform oficialilor de la Bruxelles.
