Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Proiectul „Astăzi la Constanța”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat la 1 ianuarie 2026 proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții instituției au subliniat că fiecare zi a anului va oferi oportunitatea de a explora fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei, inclusiv evenimente importante, personalități de marcă, fapte cotidiene din presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu ce ilustrează povestea locală. Proiectul va pune accent în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări semnificative pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Însă, și alte perioade istorice vor fi incluse, având în vedere că istoria acestui teritoriu se întinde pe un interval de timp vast, din preistorie până în prezent.
Evenimentul din 15 martie 1928
În ediția de astăzi a calendarului istoric, se remarcă faptul că pe 15 martie 1928, în Sala Ligii Culturale (cunoscută ulterior ca Teatrul Fantasio), la ora 20:30, a avut loc premiera piesei de teatru „Pavilionul cu umbre”, o dramă modernă în trei acte, scrisă de Gib I. Mihăescu. Capul de afiș al spectacolului a fost marea actriță română Maria (Marioara) Ventura, recunoscută ca o regină a scenei europene. Aceasta a fost acompaniată de o trupă de actori consacrați, printre care Gaby Danielopol, Eugenia Zaharia, Olga Țăranu, Romald Bulfinsky, A. Pop-Marțian, Orendi, Polizu și Romano. Regia piesei a fost realizată de renumitul regizor Soare V. Soare.
Despre Maria Ventura și impactul piesei
Maria Ventura a interpretat rolul principal, Liana, o tânără aflată la vârsta măritișului, ale cărei alegeri sunt influențate de greșelile din trecutul mamei sale. „Pavilionul cu umbre” era o lucrare recent publicată, iar Gib Mihăescu nu era pe atunci foarte cunoscut, având la activ doar volumul de nuvele „Grandiflora”. El urma să devină faimos în anii ’30, prin romanele sale „Brațul Andromedei”, „Rusoaica”, „Femeia de Ciocolată”, „Zilele și nopțile unui student întârziat” și „Donna Alba”. Actorii din trupa Mariei Ventura au adus un plus de valoare piesei lui Mihăescu, atrăgând un public numeros și entuziast. Sala a fost plină, iar piesa a fost primită cu entuziasm, actorii fiind ovaționați și aplaudați la scenă deschisă.
Promoția evenimentului
Gazetele locale au publicat anunțuri despre acest eveniment cu câteva zile înainte, invitând constănțenii să vină să o vadă pe marea Marioara Ventura, descrisă ca fiind cea care „poartă peste granițe, cu atâta grație, faima geniului românismului”. Localnicilor li s-a recomandat să se prezinte la gară la ora 14:30, pentru a o întâmpina cu flori și aplauze, așa cum se cuvine.
Cariera lui Maria Ventura
Maria (Marioara) Ventura, de origine română cu rădăcini evreiești, era deja un nume important pe scena europeană. Fiica dramaturgului Grigore Ventura, ea a studiat la Conservatorul din Paris, unde a jucat alături de mari actori precum Sarah Bernhardt și Eduard de Max, care au avut un impact semnificativ asupra carierei sale. După Prima Război Mondial, a avut roluri în diverse teatre pariziene și a interpretat lucrări de autorii Racine, Moliere, Cehov, Shaw și Mauriac. Cu o voce impresionantă, Maria Ventura a excelat atât în dramă, cât și în comedie, rămânând atașată de țara sa natală prin participarea la numeroase producții autohtone.
Un imbold pentru dramaturgia românească
În urmă cu un an de la debutul său la Constanța, Maria Ventura a obținut o subvenție din partea statului român, ceea ce a permis înființarea Teatrului Maria Ventura în București. În 1938, ea a devenit prima femeie care a regizat o piesă la Comedia Franceză, punând în scenă „Ifigenia” de Racine. De asemenea, a avut ocazia să joace în mai multe filme la Paris, printre care și „Les Miserables” (1913), adaptare după Victor Hugo.
Prezența Mariei Ventura la Constanța, împreună cu piesa „Pavilionul cu umbre”, marchează momente semnificative în calendarul cultural al orașului Ovidius, evenimente care merită să fie reamintite și apreciate.
Nașterea unui chirurg de seamă
Pe 15 martie 1957, în localitatea Zărnești din județul Brașov, s-a născut profesorul universitar doctor Octavian Dumitru Unc. Ca chirurg dedicat și profesor respectat, și-a desfășurat activitatea medicală și didactică în Constanța, remarcându-se prin introducerea unor tehnici moderne în chirurgia sânului și prin contribuțiile importante la tratamentul cancerului mamar.
Pe lângă realizările sale în domeniul medical și cele sute de lucrări științifice publicate, Octavian Dumitru Unc a păstrat mereu o latură artistică și sensibilă. Membru al Uniunii Scriitorilor din filiala Constanța, el a scris mai multe volume de poezie, precum „Elegii euxine”, „Reverii”, „Prea dor de mamă” sau „Versuri pictate”, transmițând în creațiile sale o preocupare constantă pentru găsirea liniștii interioare.
Reputatul chirurg a trecut în neființă pe 24 octombrie 2020, lăsând în urmă o viață ce poate fi văzută ca un dialog continuu între știință, riguroasă și disciplinată, și poezie, liberă și sensibilă. În ambele domenii, el a avut un impact semnificativ, fiind un exemplu de intelectual complet, pentru care medicina și literatura au fost două moduri complementare de a înțelege viața.
