Reacția Consiliului Superior al Magistraturii la Reducerea Bugetului pentru Drepturile Magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat în urma deciziilor luate de puterile executivă și legislativă de a reduce bugetul inițial destinat plății drepturilor restante ale magistraților. Aceste drepturi rezultă din hotărâri judecătorești definitive, iar judecătorii și procurorii au exprimat îngrijorări cu privire la situația creată de o nouă reeșalonare a acestor plăți. Conform unui comunicat al CSM, în urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare pe anul 2026, coaliția de guvernare a decis modificarea bugetelor instanțelor și parchetelor, reducând semnificativ sumele destinate arieratelor generate de neplata drepturilor salariale restante, care au fost calculate incorect în anii anteriori, dar recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.
De-a lungul ultimilor cinci ani, puterea executivă a acționat unilateral, stabilind eșalonări ale sumelor de plată. Ulterior, din cauza neexecutării obligațiilor asumate, au fost realizate noi reeșalonări succesive. Aceste acțiuni nelegale, desfășurate de debitorul obligațiilor de plată, au atins un vârf în ultimii doi ani, când nu au fost alocate deloc sume de la bugetul de stat pentru plata salariilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, iar aceste drepturi sunt din nou amânate pentru anul 2026.
Instanțele europene, inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit că guvernele pot eșalona sumele datorate, dar nu au voie să le re-eșaloneze, ceea ce ar conduce la pierderea esenței drepturilor, considerate „bunuri” conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Prin reducerea bugetului destinat acestor plăți, Guvernul nu doar că a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autoritățile statului, afectând predictibilitatea normelor și respectarea hotărârilor judecătorești definitive, un principiu fundamental al statului de drept.
Una dintre consecințele acestei situații este crearea unui context mai grav decât cel precedent pentru bugetul de stat, generând obligații suplimentare de plată pentru viitor, având în vedere că sumele restante acumulează accesorii, precum dobânda legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele cazuri depășesc deja debitul principal.
Amânarea constantă a plăților afectează efectul hotărârilor judecătorești definitive, oferind publicului impresia că respectarea acestora ar putea fi considerată opțională, în contradicție cu ordinea constituțională. De asemenea, realocarea sumelor de la capitolul Justiție către primării aflate în dificultate financiară evidențiază percepția liderilor coaliției de guvernare asupra rolului justiției.
În acest context, CSM a anunțat că va iniția și susține orice demers din partea altor instituții din cadrul autorității judecătorești pentru realizarea efectivă a drepturilor magistraților, în conformitate cu atribuțiile conferite de Constituție și de lege.
