Sentință Definitivă pentru Dietzel Johannes Michel Robert
Dietzel Johannes Michel Robert a fost condamnat la 10 ani și 2 luni de închisoare de către Curtea de Apel Constanța, sentința fiind definitivă. Acesta a fost prins având asupra sa droguri, iar în apărarea sa a prezentat prescripții medicale eliberate în Germania, care ar fi atestat dreptul de a consuma canabis. Totuși, autoritățile române au descoperit informații care au slăbit credibilitatea acestor declarații.
Incidentul de la Punctul de Trecere a Frontierei
Evenimentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, în jurul orei 8:00, când inculpatul s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei Ostrov, dorind să părăsească țara. Polițiștii de frontieră au observat un miros puternic de canabis provenind din interiorul vehiculului, motiv pentru care au efectuat un control amănunțit.
Descoperirile din Vehicul
În urma verificării autoturismului, au fost găsite 76,87 grame de substanță vegetală de culoare verde-olive, cu un miros inconfundabil, ascunsă în diverse compartimente ale mașinii și în bagajele inculpatului. De asemenea, un dispozitiv de mărunțit tip „grinder” prezenta urme de substanță vegetală. În cotiera vehiculului a fost identificat un recipient roșu inscripționat „Oxy gum”, care conținea 3,04 grame de substanță vegetală similară.
În timpul controlului, inculpatul a scos din spatele cotierei o casoletă metalică, care conținea o pungă ruptă cu 25,80 grame de fragmente vegetale și o pungă sigilată tip zip-lock cu 7,92 grame de fragmente vegetale ce au fost recunoscute ca fiind canabis. Continuând investigațiile, polițiștii au găsit și un recipient cilindric din plastic cu 43,15 grame de substanță vegetală similară, ascuns într-o geantă tip troller.
Declarațiile Inculpatului
În legătură cu substanțele descoperite, inculpatul a afirmat că acestea reprezintă canabis cumpărat din Germania din magazine autorizate, având asupra sa documente care atestă dreptul de a le consuma în scop medical, inclusiv 35 de înscrisuri în limba germană. Acesta a declarat că intenționa să ajungă în orașul Dobrich din Republica Bulgaria, unde locuiește mama sa.
În plus, inculpatul a prezentat o carte provizorie de identitate emisă de autoritățile germane, menționând că a pierdut toate celelalte acte de identitate.
Depistarea pozitivă la THC a unui inculpat
Inculpatul a fost supus unui test cu aparatul Drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru substanţa THC-5. Ca urmare, acesta a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice. Analiza toxicologică efectuată a relevat prezenţa substanţelor THC, THC-OH, THC-COOH în proba de sânge, iar în proba de urină au fost identificate canabinoide. Aceste rezultate au condus la concluzia că, în momentul depistării, capacitatea inculpatului de a conduce vehicule pe drumurile publice era compromisă din cauza substanţelor psihoactive menţionate.
Legislația românească privind canabisul în scop medicinal
Curtea de Apel Constanța a făcut referire la legalitatea utilizării canabisului în scopuri medicale în România, subliniind condiţiile specifice care reglementează aceste activităţi. Prima condiţie esenţială stipulată de lege este obţinerea unei prescripţii medicale, conform articolelor 37 alin. 1 din Legea nr. 339/2005 şi 22 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, prescripţie care trebuie să respecte cerinţele legale menţionate în articolele 2-4 din Legea nr. 339/2005, precum şi Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
Această cerinţă formală este însoţită de o condiţie de fond, crucială pentru determinarea existenţei infracţiunilor în acest caz, care restricţionează tipurile de plante şi substanţe stupefiante ce pot fi prescrise medical. Curtea a subliniat prevederile articolului 38 alin. 1 din Legea nr. 339/2005, care stipulează că „plantele şi substanţele din tabelele II şi III pot fi prescrise pacienţilor conform articolului 37, doar sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie.” De asemenea, se menţionează că „prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante poate fi emisă, pentru tratamentul ambulatoriu, de medici”, iar formularele de prescripţie pentru substanţele din tabelul II sunt de culoare galbenă.
În plus, normele metodologice precizează că „cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal nu se consideră export sau import” și că persoanele care intră în România cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II trebuie să dovedească legalitatea deţinerii acestora printr-o prescripţie medicală, certificat medical sau certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant. Cantitatea totală a medicamentelor nu trebuie să depăşească necesarul de tratament specificat în documentul prezentat.
În concluzie, potrivit legislaţiei naţionale, pacienţii din România nu vor primi indicaţii terapeutice de a fuma canabis sau alte plante ce conţin substanţe stupefiante, nici de a le consuma prin alte metode, cum ar fi ingestia, conform reglementărilor în vigoare.
Decizia Curții de Apel Constanța privind inculpatul și operațiunile cu cannabis
Curtea de Apel Constanța a stabilit că inculpatul are dreptul de a adopta anumite conduite terapeutice doar pe teritoriul statului în care acestea sunt permise. Contrar deciziei primei instanțe, instanța a constatat că inculpatul nu avea dreptul de a desfășura operațiunile cu cannabis menționate în rechizitoriu. A fost confirmată existența infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 143/2000, săvârșite de inculpat cu intenție indirectă, ceea ce duce la răspunderea sa penală.
Amănunte relevante pentru caz
Curtea de Apel a subliniat că nu a găsit o eroare de drept care să exonereze inculpatul de responsabilitate, având în vedere că acesta nu s-a informat despre legislația română, iar omisiunea îi aparține. De asemenea, invocarea unei cauze de neimputabilitate trebuie să fie dovedită, nu doar afirmată. Inculpatul trebuie să demonstreze cunoașterea legislației relevante, iar confuzia între eroare și îndoială nu este acceptabilă.
Conștientizarea interdicției și intenția de comercializare
Inculpatul era conștient că operațiunile cu cannabis sunt interzise în România, menționând că în avion nu îi era permis să dețină asemenea substanțe. Totuși, nu a explicat pe ce bază a ajuns la concluzia că transportul terestru ar fi fost tolerat. Procurorul a susținut corect că inculpatul intenționa să pună în circulație cannabisul descoperit asupra sa, concluzie susținută de faptul că acesta avea în posesie o cantitate totală de 76,87 g de cannabis, împărțită în diverse recipiente, transportate în compartimente diferite ale autoturismului și bagajelor.
De asemenea, inculpatul nu a prezentat autorităților de frontieră întreaga cantitate de droguri, iar o parte dintre acestea au fost descoperite în urma controlului bagajelor. Drogurile, care proveneau dintr-o sursă pe care inculpatul o considera legală, nu erau etichetate corespunzător, iar procesul de desigilare, extragere și transport al acestora a ridicat suspiciuni. Cantitatea semnificativă de droguri și explicația neconvingătoare că o parte urma să fie lăsată într-o locație, având în vedere durata călătoriei, sugerează că acestea erau destinate vânzării.
