Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Proiectul „Astăzi la Constanța”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a inițiat, începând cu 1 ianuarie 2026, proiectul intitulat „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
Reprezentanții instituției au anunțat că fiecare zi a anului va oferi ocazia de a explora aspecte din istoria Constanței și a Dobrogei, incluzând evenimente importante, personalități notabile, fapte cotidiene documentate în presa vremii, descoperiri arheologice sau obiecte de patrimoniu care ilustrează povestea locală. Proiectul va pune accent pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări majore pentru Constanța, care a evoluat de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, și alte perioade istorice vor fi abordate, având în vedere amploarea temporară a istoriei acestui ținut, care se întinde din preistorie până în zilele noastre.
Fila de calendar istoric dedicată monumentului Fortuna cu Pontos
Astăzi, fila de calendar istoric este dedicată monumentului Fortuna cu Pontos, o splendidă sculptură realizată din marmură albă, cu o înălțime de 1,5 metri.
Fortuna este reprezentată ținând în mâna dreaptă Cornul Abundenței, simbol al prosperității și fertilității, ce aduce bunăstare cetății. În cealaltă mână, care a fost distrusă probabil încă din antichitate, este posibil să fi ținut un sceptru, o postură în care a fost frecvent reprezentată în statuile antice.
Zeița, cunoscută sub numele de Tyche în mitologia greacă, are o prezență semnificativă în cultura greco-romană. Totuși, despre zeul care apare alături de ea în ansamblul sculptural se cunosc foarte puține informații. Această divinitate masculină rămâne în mare parte necunoscută în afara regiunii pontice, dar este foarte probabil ca numele antic al Mării Negre, Pontos Euxeinos, să provină de la el, semnificând „Marea Ospitalieră”.
Pontos este considerat una dintre cele mai vechi divinități din mitologia universală, cultul său fiind venerat înainte de Neptun-Poseidon și regina sa, Amfitrite. Acesta este un titan, un zeu preolimpian, fiul zeiței pământului, Gaia, și al lui Aether, zeul aerului pur, unde locuiesc nemuritorii. Pontos este tatăl mai multor divinități marine, cum ar fi Nereus, cunoscut ca „Bătrânul Mării”, și Thamas, „marea înfuriată”, zei adorați în antichitate. În afara relației sale cu Gaia, Pontos a fost căsătorit cu zeița mării, Thalassa, menționată frecvent de-a lungul mileniilor în literatură și artă.
Deși a fost venerat de marinarii Mării Negre, bătrânul zeu preolimpian a fost, cu timpul, eclipsat de celebra figura a lui Neptun, devenind un zeu local al Euxinului.
În reprezentarea din Constanța, Pontos apare în stânga zeiței Fortuna, ieșind nud dintr-un soclu acoperit cu frunze de acant, ce pot simboliza valurile mării. Se sprijină cu mâna dreaptă de un trunchi de arbore și ține în stânga prora unei corăbii. Părul și barba sa sunt cârlionțate și umede, iar corpul său bine dezvoltat reflectă puterea divină. Pe cap, poartă o coroană murală, reprezentând un zid de cetate cu o poartă cu două intrări arcuite, flancate de turnuri.
Pontos, protectorul Tomisului antic
Pontos era considerat protectorul Tomisului antic, alături de Fortuna, și se crede că avea un templu impunător în oraș, unde era venerat de navigatori, comercianți, soldați și de locuitorii cetății. Ansamblul statuar care îi reprezintă pe cei doi a fost realizat spre sfârșitul secolului al II-lea d.Hr., posibil la începutul celui de-al III-lea, în perioada de maximă dominație romană în Dobrogea.
La Tomis, lui Pontos i se aduceau ofrande zilnice, pentru a-l invoke să vegheze asupra destinelor marinarilor care navigau pe marea agitată. El se asigura că aceștia aveau parte de ape liniștite, în timp ce Fortuna le aducea noroc în călătorii.
