Ancheta privind cetățenia română
Ancheta are ca obiect redobândirea sau acordarea cetățeniei române pe baza unor documente oficiale falsificate.
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au desfășurat, pe 18 decembrie 2025, 37 de percheziții domiciliare în cadrul a două dosare ce investighează constituirea unui grup infracțional organizat, falsificarea de înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se concentrează pe modul în care cetățenia română este obținută prin intermediul documentelor falsificate.
Potrivit articolului 11 din Legea 21/1991 privind cetățenia română, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut această calitate din motive neimputabile lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, pot redobândi cetățenia română la cerere, având posibilitatea de a păstra cetățenia străină. Cererea trebuie să fie redactată în limba română și îndreptată către comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, iar aceasta poate fi depusă personal sau printr-un mandatar cu procură specială, însoțită de documentele necesare. Cererile pot fi, de asemenea, depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, fiind transmise ulterior Comisiei pentru cetățenie.
Grup infracțional organizat
Probele adunate în cadrul anchetei indică existența unui grup infracțional organizat, format în 2022 din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, susținut de avocați din Baroul București, traducători și notari publici. Aceștia aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date referitoare la evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare pentru dovedirea descendenței din cetățeni români.
Au fost raportate situații în care, după ce înregistrarea dosarelor a fost refuzată din lipsă de documente de stare civilă, beneficiarii reveneau imediat cu documentele lipsă, aparent emise de autorități străine, însoțiți de aceiași avocați. În unele cazuri, originale ale documentelor de stare civilă prezentate pentru comparare la ghișeu aveau urme de cerneală proaspăt aplicată, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la existența unor centre de falsificare a documentelor chiar și în București.
Cereri de Cetățenie Română și Activități Frauduloase
Luna aceasta, au fost depuse peste 900 de cereri pentru obținerea cetățeniei române, legate de activitatea unui grup infracțional organizat aflat în investigare. După ce obțin cetățenia română, solicitanții primesc acte de identitate românești, în special pașapoarte, ceea ce le permite să se prezinte fraudulos ca cetățeni ai Uniunii Europene.
Procedura de Acordare a Cetățeniei
Procedura de redobândire sau acordare a cetățeniei române, conform articolului 11 din Legea nr. 21/1991, este una de lungă durată, adesea depășind 2 ani, și se finalizează cu depunerea jurământului în cazul unui rezultat favorabil. În acest context, a fost creată o rețea de falsificatori care emit certificate de cetățenie, utilizate de multe persoane, în special cetățeni ruși, cu ajutorul mai multor funcționari publici, fie din culpă, fie din rea-credință. Aceste certificate au fost folosite pentru obținerea de acte de stare civilă, cum ar fi certificatele de naștere, și ulterior acte de identitate românești, inclusiv pașapoarte.
Probleme în Sistemul de Soluționare a Cererilor
Managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici au dus la colapsul sistemului de primire și soluționare a cererilor. Această situație a permis identificarea și exploatarea vulnerabilităților umane, legislative și organizaționale de către persoanele dornice să obțină acte de stare civilă. Obținerea acestor acte aduce beneficii materiale, precum rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat și oportunitatea de a călători liber în Uniunea Europeană, dar și în alte țări cu care România are tratate bilaterale.
Detectarea Certificatelor False
Până în prezent, au fost identificate cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sector 6 – Serviciul Stare Civilă. După „transcrierea” actelor de naștere, beneficiarii au obținut acte de identitate, inclusiv pașapoarte românești, de la autoritățile locale din București, Ilfov sau Suceava, unde și-au stabilit, de obicei fictiv, domiciliul legal. Analiza documentelor a arătat că solicitanții nu figurau, de multe ori, ca fiind intrati legal pe teritoriul național.
Au fost aplicate ștampile suspecte, denumite generic vize, ce atestau în mod fals intrarea în țară prin puncte de trecere a frontierei, cu date diferite față de cele din evidențele informatizate. De asemenea, s-a constatat că unele cereri au fost completate de cetățeni români, așa-ziși mandatari, fără ca solicitantul să fie prezent fizic. Cu toate acestea, șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 au înregistrat fals identitatea solicitantului, completând rubricile cu datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine.
Mai mult, în cazul a trei funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6, au fost emise acte de naștere fără a exista certificatul de cetățenie în dosarul de transcriere.
Încălcări grave în cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6
Un număr de 8 funcționari publici sunt suspectați că au atestat în mod fals primirea cererii și documentelor unui solicitant, documentele conținând informații despre starea civilă și identificarea unei persoane străine, ceea ce sugerează în mod eronat că solicitantul ar fi fost prezent în persoană.
Supravegherea tehnică autorizată a dus la identificarea unei surse de informații din cadrul SPCEP Buftea, un funcționar public care, folosindu-se de accesul la informații necesar îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, a furnizat date confidențiale la solicitarea unui mandatar. Acesta din urmă apare în 50 de dosare depuse la Serviciul Stării Civile Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetățenie false, toate asociate unor persoane originare din Federația Rusă.
Investigațiile au relevat că diverse persoane au asistat străinii în depunerea documentelor falsificate la Serviciul Stării Civile Sector 6, inclusiv prin realizarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6. Ca urmare a acestor descoperiri, autoritățile au decis continuarea urmăririi penale împotriva a 8 membri ai grupului infracțional organizat, dintre care 5 sunt avocați în Baroul București, alături de 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile ilegale.
Este important de menționat că percheziția domiciliară reprezintă un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, destinat descoperirii și strângerii probelor necesare soluționării cauzei, fără a afecta principiul prezumției de nevinovăție.
