Solicitarea ANAT pentru înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) își exprimă dorința ca noul Guvern să creeze o Autoritate Națională pentru Turism (ANT), care să aibă personalitate juridică și să fie subordonată direct Primului-ministru. Această autoritate ar urma să fie condusă de un președinte cu rang de ministru, conform informațiilor transmise de ANAT.
Conform datelor prezentate, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește sosirile de turiști străini, cu doar 2,4 milioane de vizitatori în 2024, comparativ cu 13 milioane în Bulgaria. ANAT subliniază că turismul are un potențial considerabil de a contribui la bugetul național, dar este perceput în mod eronat de guverne ca un sector neimportant.
Obiectivele Autorității Naționale pentru Turism
ANAT își propune ca noua autoritate să aibă un buget propriu și autonomie suficientă pentru a implementa strategii de dezvoltare pe termen lung. Președintele ANAT, Alin Burcea, a declarat că obiectivul principal este creșterea veniturilor din turism la 10% din PIB, prin susținerea turismului intern și atragerea de turiști străini, cu o țintă anuală de 10 milioane de vizitatori internaționali.
Adrian Voican, vicepreședinte ANAT, a subliniat necesitatea implementării unui Organism de Management al Destinației (OMD) național, cu un buget de promovare de cel puțin 30 de milioane de euro.
Importanța turismului în economia românească
Turismul este un sector esențial pentru economia României, având un impact semnificativ asupra PIB-ului și un potențial major de dezvoltare. Totuși, eficiența acestui sector este limitată fără o instituție specializată care să se ocupe de gestionarea sa strategică. În prezent, turismul se situează pe locul trei ca angajator în economie, după industria auto și sectorul financiar, având un efect pozitiv asupra altor domenii precum transportul, agricultura și antreprenoriatul.
În ciuda importanței sale, managementul destinațiilor turistice este tratat superficial în România. Actualmente, nu există o structură OMD funcțională la nivel național sau în Capitală, ceea ce subliniază necesitatea unei promovări și coordonări eficiente. Absența unei strategii naționale coerente și susținute pe termen lung accentuează necesitatea urgentă a unei instituții dedicate, care să ofere stabilitate și eficiență administrativă.
Fragmentarea industriei turistice și lipsa unui sprijin consistent din partea statului afectează parteneriatele public-private, care nu beneficiază de un interlocutor guvernamental solid. Spre deosebire de alte state europene, unde turismul este considerat o prioritate națională, România se confruntă cu instabilitate administrativă și bugetară, iar schimbările frecvente din ultimii ani au dus la stagnarea unor proiecte importante și a campaniilor de promovare a destinațiilor românești.
