Senatul României adoptă un proiect de lege privind numele după divorț
Senatul României a aprobat astăzi o inițiativă legislativă importantă, care vizează modificarea Codului Civil referitor la dreptul la nume după desfacerea căsătoriei. Proiectul, susținut de Alina Gorghiu și un grup de parlamentari, transformă păstrarea numelui de familie dintr-o negociere între foștii soți într-o decizie exclusiv personală.
Ce prevede noua lege?
Legea adoptată elimină necesitatea acordului fostului soț pentru menținerea numelui de familie folosit pe parcursul căsătoriei. Astfel, fiecare persoană va avea dreptul de a decide singură ce nume va purta după divorț. În lipsa unei opțiuni exprimate, numele din timpul căsătoriei va fi păstrat automat. De asemenea, se simplifică procedura de divorț la notar în cazul în care conflictul se limita doar la nume.
Modificările aduse articolelor 375, 376 și 383 din Codul Civil facilitează alegerea numelui, transformând-o într-o manifestare a voinței personale, în loc de o negociere sau un instrument de presiune. Această intervenție legislativă are ca scop reducerea birocrației, evitarea proceselor inutile și promovarea respectului față de identitatea fiecărei persoane. Proiectul urmează să fie discutat și la Camera Deputaților, care are rolul de for decizional.
De ce este necesară această modificare?
Inițiatorii legii subliniază importanța dreptului la identitate și necesitatea adaptării legislației românești la standardele europene. Printre principalele argumente se numără:
- Protejarea carierei: Persoanele care au construit o reputație profesională sub numele de căsătorie nu vor mai fi obligate să își schimbe identitatea publică.
- Interesul minorului: Menținerea aceluiași nume de familie între părinte și copil asigură stabilitate și simplifică procedurile administrative, cum ar fi călătoriile în străinătate.
- Autonomia personală: Numele este un atribut al fiecărei persoane, iar dreptul de a-l purta nu ar trebui să fie condiționat de voința altcuiva, chiar dacă acesta este fostul soț.
„Libertatea de a păstra numele nu poate fi condiționată de acordul unei terțe persoane, chiar dacă aceasta este fostul soț”, se menționează în expunerea de motive.
Modelul european
Prin această reformă, România se alătură altor state europene care au adoptat reglementări similare:
- Germania: Numele comun rămâne neschimbat ca urmare a divorțului; schimbarea este doar o opțiune.
- Polonia: Păstrarea numelui este implicită, revenirea la cel vechi fiind posibilă prin declarație în termen de 3 luni.
- Olanda: Dreptul de a folosi numele fostului soț este garantat, iar opoziția acestuia este permisă doar în situații excepționale.
