Raport privind finanțarea partidelor politice în 2024
Expert Forum (EFOR) a publicat un raport de monitorizare a finanțării partidelor politice pentru anul 2024, un an considerat cel mai bogat din istoria postdecembristă. Conform analizei, partidele politice au beneficiat de peste un miliard de lei din fonduri publice, incluzând subvenții anuale și rambursări pentru campaniile electorale, la care s-au adăugat sume semnificative din donații și împrumuturi private.
Surse multiple de finanțare
Raportul subliniază că partidele mari – PSD, PNL, USR, AUR și PUSL – au reușit să atragă resurse financiare nu doar din subvențiile guvernamentale, ci și prin donații și împrumuturi considerabile. De exemplu, PSD a obținut împrumuturi de aproximativ 100 de milioane de lei de la persoane fizice și juridice, sume utilizate pentru campaniile electorale. În același timp, PNL a raportat donații de 130 de milioane de lei, incluzând contribuțiile candidaților săi.
Marii finanțatori și conexiuni de interese
EFOR a identificat peste 200 de mari finanțatori, atât persoane fizice, cât și juridice, cu contribuții semnificative. Printre exemplarele notabile se numără:
- Jean și Ana Maria Sasu, asociați ai rețelei NUBA, care au direcționat către PSD aproximativ 5,3 milioane de lei, atât personal, cât și prin firme recent înființate.
- Familia Besciu (Alexandru și Ana Maria), care a împrumutat PSD prin firmele BAV IT Business Consulting și Youth Essentials, cu un total de 3,2 milioane de lei.
- Familia Moise, prin mai multe companii, inclusiv Redpoint Management Solutions și Elite Architectural Design, cu împrumuturi semnificative către PSD.
- Rotary Construcții, prin membri ai conducerii sale, a finanțat partidul cu sume de câte 600.000 lei.
- La PNL, finanțările s-au concentrat în jurul liderilor Cristian Bușoi și Rareș Bogdan, prin împrumuturi interne.
- În cazul PUSL, principalii finanțatori provin din zona de influență a lui Dan Voiculescu și a familiei acestuia.
Probleme de transparență și posibile nereguli
Raportul atrage atenția asupra unor practici îngrijorătoare, inclusiv:
- Donații și împrumuturi realizate de firme cu venituri foarte mici sau înființate recent înainte de a vira sume mari către partide.
- Cazuri în care persoane fizice sau juridice par să fi împrumutat mai mult decât ar justifica veniturile lor declarate.
- Situații în care aceiași finanțatori au contribuit la două sau mai multe partide, o strategie interpretată ca o diversificare a opțiunilor politice.
EFOR subliniază că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a efectuat un control anual al finanțării partidelor, citând volumul mare de muncă generat de cele patru runde de alegeri din 2024. Astfel, peste 700 de milioane de lei rambursați de stat nu au fost verificați în detaliu.
Context legislativ și perspective
O altă problemă majoră o constituie decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, care a restrâns publicarea declarațiilor de avere și interese. EFOR consideră că ar putea fi ultimul an în care o analiză detaliată a finanțării partidelor este posibilă.
Organizația recomandă extinderea regulilor de transparență, limitarea sumelor care pot fi direcționate către partide în raport cu veniturile reale ale donatorilor, consolidarea controalelor asupra originii fondurilor și reglementarea mai strictă a donațiilor prin persoane juridice.
Raportul confirmă că 2024 a fost un an fără precedent în ceea ce privește fluxurile financiare către partidele politice.
Riscurile finanțării politice în absența reglementărilor clare
În prezent, partidele politice se confruntă cu provocări legate de utilizarea resurselor private pentru a obține rambursări din fonduri publice. Această practică a generat îngrijorări cu privire la transparența și corectitudinea procesului de finanțare politică.
Fără controale adecvate și reglementări stricte, există un risc semnificativ ca sistemul de finanțare să devină opac, expunându-se astfel influențelor economice și politice care nu sunt întotdeauna în interesul publicului. Este esențial să se implementeze măsuri eficiente pentru a asigura integritatea și transparența în acest domeniu crucial pentru democrație.
