Clarificări privind barajul Paltinu
Administrația Națională „Apele Române” a emis o reacție după ce au fost distribuite fotografii și interpretări care sugerează existența unei fisuri la barajul Paltinu. Conform evaluărilor inginerești și datelor de monitorizare, urmele observate pe paramentul aval sunt rezultatul scurgerilor superficiale de apă, precipitațiilor sau condensului, fără a indica o degradare structurală activă. Barajul funcționează în condiții de siguranță, iar instituția continuă să supravegheze permanent starea acestuia pentru a preveni riscurile reale și a evita alarmarea nejustificată a populației.
Detalii despre observațiile recente
După publicarea unor imagini ce sugerează o „fisură pe toată înălțimea barajului”, cu o orientare aproximativă de 45° și implicații de torsiune, Administrația Națională „Apele Române” oferă clarificări tehnice bazate pe evaluări inginerești și datele de exploatare ale construcției. Fotografii recente prezintă urme verticale și oblice de culoare închisă, precum și discontinuități fine la suprafața paramentului aval. Este important de menționat că aceste imagini trebuie corelate cu condițiile hidraulice de la momentul captării lor. La data respectivă, nivelul apei în acumulare era de aproximativ 632 metri, în timp ce coronamentul barajului se află la cota de 654 metri. În aceste condiții, urmele vizibile nu pot fi atribuite simplist unei „infiltrații din lac” la cote înalte, cauzată de presiunea hidrostatică a acumulării.
Explicația fenomenelor observate
Aspectele observate sunt, cu o probabilitate ridicată, rezultatul fenomenelor de umectare și scurgere superficială provocate de precipitații, zăpadă topită, condens sau evacuări controlate ale apelor meteorice și drenajelor de pe coronament. Aceste scurgeri pot apărea pe trasee preferențiale, influențate de rugozitatea betonului, rosturile tehnologice sau zonele cu permeabilitate diferită. De-a lungul timpului, aceste trasee devin vizibile prin depuneri și patină, ceea ce poate crea impresia unei „fisuri continue”, însă în realitate este vorba despre o urme de curgere sau o discontinuitate superficială stabilizată.
Clarificări suplimentare
Referitor la afirmația că orientarea la 45° ar indica apariția unor eforturi de torsiune, aceasta este o extrapolare teoretică inadecvată. Modelele de rupere la torsiune cu plane la 45° sunt aplicabile doar în condiții de laborator, nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, care funcționează într-o stare complexă de tensiuni, predominant compresive. Torsiunea globală a unei astfel de structuri nu poate fi evaluată doar dintr-o fotografie, ci necesită corelarea măsurătorilor instrumentale, inspecțiilor și evoluției în timp a eventualelor discontinuități. Datele actuale de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune.
Concluzii
În ceea ce privește afirmațiile care descriu fenomenul ca fiind „fatal” sau care sugerează o avarie iminentă, este important să subliniem că imaginile prezentate nu arată elemente specifice unei degradări structurale active. Nu există deschideri semnificative ale fisurilor, deplasări relative ale zonelor de beton, exfolieri sau pierderi de material. În concluzie, barajul Paltinu rămâne în condiții de operare sigure.
Clarificări privind siguranța barajului Paltinu
În urma unor comentarii recente legate de starea barajului Paltinu, se subliniază că afirmațiile de gravitate extremă, formulate fără date instrumentale și fără o inspecție tehnică conform procedurilor, pot crea o îngrijorare nejustificată în rândul populației, nereflectând realitatea tehnică a construcției.
Se menționează că urme similare au fost observate și în anii anteriori, inclusiv în jurul anului 2010, ceea ce, paradoxal, sugerează mai degrabă stabilitate decât pericol. O avarie structurală activă nu poate rămâne constantă pe o perioadă de 10–15 ani; aceasta evoluează, se extinde și provoacă degradări locale. Persistența unui aspect vizual similar pe perioade lungi de timp indică, de obicei, fie curgeri superficiale recurente, fie discontinuități superficiale vechi, stabilizate, fie particularități ale betonului.
Referitor la problemele istorice de pe versantul stâng, se recunoaște existența unor intervenții și remedieri în cadrul lucrărilor hidrotehnice din primele decenii de exploatare. Totuși, menționarea unor lucrări din perioada 1976–1982 nu dovedește o legătură directă cu imaginile actuale și nu justifică automat concluzia unei avarii. O eventuală legătură ar trebui stabilită prin investigații geotehnice și structurale, examinand zonele de contact și interpretând datele instrumentale în timp.
În prezent, nu există dovezi care să sugereze reactivarea unor fenomene ce ar putea afecta siguranța. Administrația Națională „Apele Române” subliniază că evaluarea siguranței unui baraj se bazează pe o serie de activități tehnice, inclusiv inspecții periodice, monitorizarea comportamentului în timp, verificarea sistemelor de drenaj și monitorizarea instrumentală, conform reglementărilor în vigoare.
Orice sesizare publică este tratată cu responsabilitate și verificată în cadrul competențelor tehnice, astfel încât concluziile comunicate să fie bazate pe date concrete, nu pe presupuneri. În concluzie, urmele vizibile în fotografiile apărute nu constituie dovezi ale unei fisuri structurale active și nu indică un risc pentru populație sau infrastructura din aval.
Barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală, iar instituția va continua să monitorizeze situația și să comunice transparent informații verificate pentru a preveni interpretările greșite și alarmarea nejustificată. Administrația Națională „Apele Române” încurajează informarea responsabilă și reafirmă angajamentul de a trata siguranța construcțiilor hidrotehnice cu maximă rigurozitate tehnică și instituțională.
