Solicitări de Reformă în Justiție
În urma unor dezvăluiri recente, Asociația Forumul Judecătorilor din România reiterează apelul către autoritățile competente pentru a implementa reforme autentice și pentru a nu mai ignora semnalele de alarmă. Aceasta subliniază necesitatea unor măsuri curajoase care să întărească statul de drept și independența justiției.
Asociația a evidențiat în mod constant, în ultimii ani, importanța adoptării unor reforme menite să restabilească funcționarea justiției române pe baza principiilor de independență, meritocrație, eficiență și responsabilitate.
Regresul Sistemului Judiciar
Noile legi ale justiției, adoptate în 2022, s-au distanțat de acest ideal, rezultând un regres semnificativ al sistemului judiciar. Reformele reale sunt acum cu adevărat necesare pentru a aplica hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și cerințele organismelor internaționale, precum Comisia de la Veneția și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
OCDE a subliniat absența unor concursuri meritocratice pentru promovarea magistraților, în special la Înalta Curte de Casație și Justiție. Modalitățile de promovare bazate doar pe evaluarea hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați au fost contestate de o parte semnificativă a sistemului judiciar, din cauza lipsei de meritocrație. Comisia Europeană a insistat asupra necesității de a integra în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022.
Reforma Mandatelor și Competentelor
Printre recomandările emise se numără extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani și eliminarea posibilității reînnoirii acestora, precum și consolidarea garanțiilor pentru procurorii care infirmă motivat măsurile adoptate de colegii lor. De asemenea, se propune o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor, precum și clarificarea statutului agenților poliției judiciare detașați la parchete, care nu ar trebui să raporteze Ministerului de Interne.
Regretul Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția a exprimat regretul că legiuitorul nu a restabilit competențele preexistente SIIJ și recomandă revenirea asupra competențelor DNA în investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori.
Modificări Necesare în Inspecția Judiciară
Modificările legislative referitoare la Inspecția Judiciară sunt imperative, în special în contextul hotărârii obligatorii a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 11 mai 2023. CJUE a observat că consolidarea competențelor inspectorului-șef poate reduce garanțiile de independență și imparțialitate ale judecătorilor români, ceea ce a fost evidențiat și de Comisia Europeană. Aceasta a menționat exemple care sugerează utilizarea prerogativelor inspectorului-șef pentru a exercita un control politic asupra activității judiciare.
Progrese în Mecanismul de Cooperare și Verificare al României
Recent, autoritățile române au fost atenționate cu privire la progresele realizate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, conform Comisiei Europene. Aceste progrese trebuie considerate cu seriozitate în conformitate cu principiul cooperării loiale, în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin deciziile anterioare.
Avizul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a emis Avizul nr. 27 (2024), subliniind importanța evitării abuzurilor în cadrul procedurilor disciplinare. Aceste proceduri trebuie să fie justificate prin probe concrete și să se desfășoare într-un interval de timp rezonabil. De asemenea, este necesară reglementarea recuzării membrilor completului disciplinar. CCJE a mai precizat, în Avizul nr. 23 (2020), că judecătorii nu sunt obligați să dezvăluie apartenența lor la asociații, pentru a se proteja împotriva atacurilor nejustificate.
Recomandările ODIHR privind Independența Judiciară
Recomandările Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) din 2023 aduc în prim-plan necesitatea unor modificări legislative pentru a asigura independența sistemului judiciar. Aceste recomandări subliniază că consiliile judiciare nu ar trebui să fie dominate de judecători din instanțe superioare și că, în cazul în care un președinte de instanță este numit în consiliul judiciar, acesta trebuie să demisioneze din funcția de conducere. De asemenea, se propune împărțirea competențelor între organismele judiciare autonome pentru a evita concentrarea puterii și percepția corporatismului.
În ceea ce privește procedurile disciplinare, acestea ar trebui să fie gestionate de organisme care nu includ membri ai consiliului judiciar. Judecătorii acuzati pot fi suspendați temporar în circumstanțe excepționale, iar transferurile între instanțe trebuie să fie justificate prin criterii clare. De asemenea, detașările judecătorilor ar trebui să fie limitate în timp, iar mutările între secții să se facă doar cu acordul scris al acestora. Consiliile judiciare sunt, de asemenea, încurajate să promoveze egalitatea de gen în sistemul judiciar.
