Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”
Începând cu 1 ianuarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a lansat inițiativa „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”. Reprezentanții muzeului au anunțat că fiecare zi din an va fi dedicată descoperirii unor aspecte importante din istoria orașului și a Dobrogei. Vor fi prezentate evenimente semnificative, personalități de marcă, fapte cotidiene menționate în presa vremii, descoperiri arheologice și piese de patrimoniu care ilustrează trecutul local. Proiectul se va concentra în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări esențiale pentru Constanța, care a evoluat de la un oraș-port la o poartă maritimă a României moderne. Totodată, se va aduce în discuție și istoria altor epoci, având în vedere amploarea temporală a acestui teritoriu, ce se întinde de la preistorie până în zilele noastre.
Evenimentul din 20 februarie 1925
În prezent, este rememorată o întâmplare din urmă cu 101 ani, ce implică un grup de infractori căutați internațional pentru escrocherie, care se ascundeau în Constanța. Pe 20 februarie 1925, vaporul SMR Regele Carol a acostat în Portul Constanța, sosind dintr-o cursă obișnuită din Mediterana, pe ruta Pireu – Constantinopol. La bord se aflau, printre alții, Constantin Langa – Rășcanu, ministrul plenipotențiar al României în Grecia, și trei ofițeri de poliție greci, inclusiv inspectorul Constantin Camițas. Aceștia aveau asupra lor o scrisoare adresată lui Romulus Voinescu, directorul general al Siguranței Române, prin care statul grec solicita ajutor pentru prinderea unor infractori periculoși, urmăriți internațional, care se aflau în Constanța.
După sosirea ofițerilor greci, directorul Voinescu a fost informat și a dispus ca poliția locală să le ofere tot sprijinul necesar. La mai puțin de 24 de ore de la sosirea vaporului, autoritățile constănțene l-au arestat pe Petru Atihidis, un cetățean grec, într-un local de pe strada Carol. O zi mai târziu a fost reținut și escrocul Louis Astras.
Escrocheriile din Grecia
Ziarele din Constanța au început să publice informații despre infractorii greci și despre escrocheriile de milioane de drahme pe care le comiseseră în țara lor, înainte de a se refugia în orașul românesc. Povestea a început cu câteva luni înainte, în orașul Amfissa, situat la 20 de km de Delphi. Aici, doi oameni de afaceri, A. Barzacanos și Petru Atihidis, au contactat localnicii care produceau măsline, cerând o cantitate considerabilă, în valoare de trei milioane de drahme. Promisiunea lor era să revândă marfa la un preț mai mare în Atena și alte orașe mari, restituind ulterior suma producătorilor. Din păcate, localnicii au avut încredere în cei doi, ceea ce s-a dovedit a fi o alegere costisitoare.
Barzacanos și Atihidis au reușit să vândă măslinele, însă detaliile precise ale acestor tranzacții au dus la urmărirea lor internațională și la arestarea lor în Constanța, unde s-au ascuns pentru a scăpa de consecințele faptele lor ilegale.
Escrocherie în Constantinopol
După ce au încasat banii, escrocii au început să amâne plata, comunicând prin scrisori că vânzarea nu era încă finalizată. Când răbdarea producătorilor a atins limitele, escrocii au decis să dispară, dar nu înainte de a mai da o ultimă lovitură. În complicitate cu frații Louis și Stamate Astras, au contactat o firmă străină, oferindu-se să furnizeze cafea și zahăr la Constantinopol. Fără a avea aceste produse, au orchestrat un plan ingenios.
Escrocii au închiriat vaporul Constantinos, încărcând în hambarele acestuia 2.500 de saci cu sâmburi de măsline, mascați ca fiind cafea, și 500 de saci cu var și sare, înregistrați ca fiind zahăr. Stamate Astras, care avea afaceri la Constanța, s-a îmbarcat pe vapor, iar în timpul călătoriei, împreună cu un marinar pe nume Galțos, a provocat o spărtură în cală, provocând scufundarea ambarcațiunii. Marfa fusese asigurată pe sume considerabile, cu ajutorul unui funcționar corupt, Mazarachis, ceea ce le-a permis escrocilor să obțină o despăgubire substanțială.
Poliția a început să suspecteze nereguli, iar în urma unei anchete, Mazarachis a fost arestat la Pireu, recunoscându-și implicarea în schemă. Conștienți că nu mai aveau nicio șansă de a scăpa, escrocii au decis să fugă din Grecia. Deși aveau bani, li s-a părut că nu sunt suficienți și au decis să mai comită o infracțiune.
Barzacanos a sedus-o pe Maria Perdichis, soția unui influent om de afaceri și rudă a unui ministru elen. Femeia nu numai că a ales să fugă cu escrocul, dar a luat cu ea bijuterii în valoare de 1,5 milioane de drahme, precum și o sumă considerabilă din seiful soțului. După această ultimă escrocherie, toți cinci (Barzacanos, Atihidis, frații Astras și Maria Perdichis) și-au obținut pașapoarte false, s-au îmbarcat pe un vas și au ajuns la Constanța, unde au înființat mici afaceri, pretinzând că sunt negustori respectabili.
Însă, urma lor a fost descoperită și au fost arestați. Inspectorul Camițas și echipa sa i-au escortat pe prizonieri înapoi în Grecia, unde vor răspunde în fața instanței pentru faptele lor. Maria Perdichis a fost nevoită să suporte consecințele acțiunilor sale, confruntându-se cu soțul, rudele și opinia publică.
